﻿<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Uniristu&#039;</title>
	<atom:link href="http://www.uniristu.ro/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://www.uniristu.ro</link>
	<description>&#34;Cine vrea să afle adevărul să se întoarcă spre trecut&#34; M. EMINESCU</description>
	<lastBuildDate>Sat, 28 Aug 2010 17:07:28 +0000</lastBuildDate>
	<generator>http://wordpress.org/?v=2.9.2</generator>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
			<item>
		<title>Nu-i asa ca “moldovenii” sunt o alta natie, considerata de “romani” inferioara? Cel putin asa strecoara la Chisinau IMAS-ul turnatorilor SoriNuş Vintu si Alin Teodorescu</title>
		<link>http://www.uniristu.ro/2010/08/28/nu-i-asa-ca-%e2%80%9cmoldovenii%e2%80%9d-sunt-o-alta-natie-considerata-de-%e2%80%9cromani%e2%80%9d-inferioara-cel-putin-asa-strecoara-la-chisinau-imas-ul-turnatorilor-sorinus-vintu-si-alin-teodoresc/</link>
		<comments>http://www.uniristu.ro/2010/08/28/nu-i-asa-ca-%e2%80%9cmoldovenii%e2%80%9d-sunt-o-alta-natie-considerata-de-%e2%80%9cromani%e2%80%9d-inferioara-cel-putin-asa-strecoara-la-chisinau-imas-ul-turnatorilor-sorinus-vintu-si-alin-teodoresc/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 28 Aug 2010 16:56:55 +0000</pubDate>
		<dc:creator>uniristu'</dc:creator>
				<category><![CDATA[Blogway iti zice Salut]]></category>
		<category><![CDATA[basarabia]]></category>
		<category><![CDATA[imas]]></category>
		<category><![CDATA[minciuni]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<category><![CDATA[publika]]></category>
		<category><![CDATA[sondaj]]></category>
		<category><![CDATA[vantu]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.uniristu.ro/2010/08/28/nu-i-asa-ca-%e2%80%9cmoldovenii%e2%80%9d-sunt-o-alta-natie-considerata-de-%e2%80%9cromani%e2%80%9d-inferioara-cel-putin-asa-strecoara-la-chisinau-imas-ul-turnatorilor-sorinus-vintu-si-alin-teodoresc/</guid>
		<description><![CDATA[
Moldovenii nu sunt romani, peroreaza pe linia lui Stalin si Voronin, cu toate gurile sale stirbe, de la Publika TV la IMAS, maruntul si falimentarul agent al Moscovei, SoriNuş Vintu
Vlad Cubreacov: Sondală, Păcală sau Trucală?
IMAS INC Chişinău, adică Institutul de Marketing şi Sondaje, condus de domnul Doru Petruţi (sucursala a IMAS-ului de la Bucuresti, institut [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><img src="http://roncea.ro/wp-content/uploads/2010/08/Alin-Teodorescu-Agent-al-Ungariei-si-Moscovei.jpg" alt="" /><br />
Moldovenii nu sunt romani, peroreaza pe linia lui Stalin si Voronin, cu toate gurile sale stirbe, de la Publika TV la IMAS, maruntul si falimentarul agent al Moscovei, SoriNuş Vintu</p>
<p>Vlad Cubreacov: Sondală, Păcală sau Trucală?</p>
<p>IMAS INC Chişinău, adică Institutul de Marketing şi Sondaje, condus de domnul Doru Petruţi (sucursala a IMAS-ului de la Bucuresti, institut condus de turnatorul si fostul agent al securitatii comuniste a Republicii Populare Ungaria Alin Teodorescu, despre care se spune ca a fost cumparat de turnatorul SoriNuş Vintu &#8211; nota mea), ne-a prezentat zilele acestea rezultatele a ceea ce conducătorii instituţiei au numit „Barometrul socio-politic, sondaj la nivel naţional, august 2010”, sondaj catalogat cu o bună doză de modestie  a fi „singurul sondaj socio-politic independent existent pe piaţa Rep. Moldova”. Institutul de Marketing şi Sondaje a uitat să precizeze însă dacă, vorbind de „SINGURUL sondaj”, pune accentul logic de „independent” sau pe „existent”.</p>
<p>Am parcurs cu atenţie rezultatele prezentate de IMAS. Nu mă voi opri asupra tuturor cifrelor şi procentelor care reflectă răspunsurile la toate întrebările adresate de cei de la IMAS celor 2012 persoane care alcătuiesc eşantionul „sondat”.</p>
<p>Vă voi atrage atenţia doar asupra câtorva întrebări din chestionarul IMAS, întrebări care, veţi fi de acord, au intenţia evidentă de manipulare. Este vorba despre întrebările din compartimentul „Relaţia cu România”, adică relaţia Chişinăului cu Bucureştiul, dacă, respectând limba română, luăm de bună formula celor de la IMAS.</p>
<p>Iată cele câteva întrebări care mi-au atras atenţia:</p>
<p>Oamenii au diverse opinii despre atitudinea României (şi a românilor din România) faţă de Republica Moldova. Dumneavoastră în ce măsură sunteţi de acord cu următoarele: 23.1. România sprijină RM în plan educaţional (burse)?; 23.2. România se amestecă în treburile interne ale RM?; 23.3. România sprijină RM în faţa instituţiilor europene?; 23.4. Românii îi consideră pe moldoveni inferiori?; 23.5. Românii sunt aroganţi atunci când discută cu un moldovean?</p>
<p><img alt="" src="http://cubreacov.files.wordpress.com/2010/08/imas-1.jpg?w=450&#038;h=270" title="sondaj1" class="alignnone" width="450" height="270" /><br />
Felul în care sunt formulate cele cinci întrebări de către echipa domnului Petruţi, întrebări care de fapt nu vizează relaţia Republicii Moldova cu România, ci se axează pe atitudinea „Românilor aroganţi” faţă de „Un moldovean”, face întregul sondaj susceptibil dacă nu de rea-credinţă, atunci, cel puţin, de dorinţa de a truca şi manipula. Deplasând în mod evident accentele, admiţând din start confuzia, echivocul şi părtinirea şi sugerând răspunsurile, sondajul nu este decât un truc ieftin, „singular” în felul său şi destinat consumului „pe piaţa Rep. Moldova”.</p>
<p>Ce are să răspundă un om întreg la minte când este întrebat cu pretenţia profesionistului de serviciu: Oamenii au diverse opinii despre atitudinea României (şi a românilor din România) faţă de Republica Moldova? Dumneavoastră în ce măsură sunteţi de acord cu următoarele: Românii îi consideră pe moldoveni inferiori? Românii sunt aroganţi atunci când discută cu un moldovean?</p>
<p>Vedem că aici nu mai este vorba de „relaţia Republicii Moldova cu România”, cât de sugerarea că „Românii” aroganţi şi măcinaţi până-n străfunduri de complexe de superioritate şi de dispreţ faţă de „un moldovean” dau adevărata dimensiune a raporturilor Chişinăului cu Bucureştiul. Şi întrebarea vine viclean: În ce măsură SUNTEŢI DE ACORD că  ROMÂNII etc., etc. Ce s-ar fi întâmplat dacă întrebarea ar fi fost alta: SUNTEŢI SAU NU DE ACORD?  sau CONSIDERAŢI CORECTĂ SAU GREŞITĂ AFIRMAŢIA POTRIVIT CĂREIA….? Apropo, să reţinem că majoritatea celor chestionaţi de IMAS sunt „Moldoveni/Români”. Ce o fi înţelegând un ROMÂN din Republica Moldova când este întrebat în ce măsură este DE ACORD (nu-i aşa!) că „ROMÂNII este aroganţi” şi „îi consideră inferiori pe moldoveni”? Pentru ca tabloul să fie întreg, a lipsit o singură întrebare sacramentală la acest compartiment: „În ce măsură SUNTETI DE ACORD că palma jandarmului român îl ustură pe „un moldovean” până astăzi?” Cam acesta este mesajul sugerat de întrebările cu „românii aroganţi şi dispreţuitori de moldoveni inferiori”.</p>
<p>De fapt, nu este la mijloc doar felul în care le-au fost prezentate întrebările celor 2012 respondenţi, ci, mai cu seamă, faptul că „rezultatele” „singurului sondaj existent” sau poate ale „singurului sondaj independent” erau destinate publicării, transmiterii către opinia publica naţională. Şi aici s-a urmărit nu doar efectul de presă, dar, mai ales, efectele a ceea ce sociologii numesc „legea dovezii sociale”. Să ne explicăm. Legea dovezii sociale spune că unul dintre mijloacele la care recurgem fiecare dintre noi pentru a discerne între un lucru CORECT şi altul GREŞIT este să urmărim ce consideră ceilalţi membri ai societăţii ca fiind corect sau greşit.</p>
<p>Şi ce face IMAS? Arată că, la întrebarea „În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele: România se amestecă în treburile interne ale RM?”, 79% dintre cei chestionaţi ar fi, e adevărat în măsuri diferite, DE ACORD că România se amestecă în treburile interne ale Republicii Moldova şi numai 21% nu ştiu dacă sunt sau nu de acord cu acest fapt.<br />
<img alt="" src="http://cubreacov.files.wordpress.com/2010/08/imas-3.jpg?w=450&#038;h=258" title="saondaj2" class="alignnone" width="450" height="258" /></p>
<p>Mai departe. Echipa domnului Petruţi ne mai arată că la întrebarea „În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele: Românii îi consideră pe moldoveni inferiori?” 45% dintre respondenţi ar fi de acord în mare măsură sau în foarte mare măsură, alte 20% fiind în mică măsură, iar alte 21% fiind în foarte mică măsură DE ACORD, totuşi, că „Românii îi consideră pe moldoveni inferiori”. ACORDUL ar întruni aici 76%.  Pentru că nu-ţi lasă posibilitatea să răspunzi că nu eşti deloc de acord sau că ai o părere contrară celor enunţate interogativ de autorii chestionarului, la întrebarea „În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele: Românii sunt aroganţi atunci când discută cu un moldovean?”, 26% dintre cei chestionaţi nu ştiu dacă sunt de acord, iar 74% sunt de acord, dintre aceşti 11% în foarte mare măsură şi 23% în mare măsură.<br />
<img alt="" src="http://cubreacov.files.wordpress.com/2010/08/imas-21.jpg?w=450&#038;h=263" title="sondaj3" class="alignnone" width="450" height="263" /></p>
<p>Ei bine, după ce vede un „Moldovean/Român” de-al nostru în presă aceste rezultate ale „singurului” sondaj „existent” sau „independent” şi i se spune că trei sferturi din societate sunt DE ACORD că „Românii e aroganţi” când vorbesc cu el şi că aceşti „Români îi consideră pe moldoveni inferiori”, el cum să nu fie tentat să se alinieze la ceea cu ce sunt DE ACORD ¾ din populaţie, după cum ne spune domnul Petruţi şi echipa sa de la IMAS. Că doar există „dovada socială” că „Românii e aroganţi”! Că doar majoritatea oamenilor cred anume aşa! Cum poate fi el „un moldovean” mai prejos decât majoritatea compatrioţilor săi? El nu-şi mai pune întrebarea dacă nu cumva, din perspectiva celor de la IMAS, el nu este decât o simplă şi banală ţintă, „un target”, cum e la modă să se spună acum mimetic, şi că IMAS-ul are anumite intenţii în raport cu el, sărmana ţintă moldoveană, victimă a ticurilor „României şi ale românilor din România” care „sunt aroganţi” şi „îi consideră pe moldoveni inferiori”.</p>
<p>Nimeni nu s-a sesizat deocamdată asupra acestui mod al celor de la IMAS de a formula foarte sugestiv întrebările şi asupra intenţionalităţii mesajului transmis prin interogaţie. În curtea IMAS manipularea este, după cum am văzut, la ea acasă. Stropii de venin care otrăvesc întrebările legate de raporturile Chişinăului cu Bucureştiul se regăsesc în procentajul prezentat pretenţios ca rezultând din aplicarea unor instrumente moderne de măsurare corectă a opiniei publice. Ne-am convins, pe această mică analiză de caz, că instrumentul este mai degrabă de influenţare şi manipulare a opiniei publice, fiind tocmai contrar scopului anunţat. IMAS, acest Păcală, care se dă drept mare Sondală, intră, cu această manieră defectuoasă şi inacceptabilă de „măsurare a opiniei publice”, în categoria generică de Trucală.<br />
<a href="http://cubreacov.wordpress.com/2010/08/25/sondala-pacala-sau-trucala/" onclick="javascript:pageTracker._trackPageview('/outbound/article/cubreacov.wordpress.com');">Sondală, Păcală sau Trucală?</a><br />
preluat de pe : <a href="http://roncea.ro/" onclick="javascript:pageTracker._trackPageview('/outbound/article/roncea.ro');">http://roncea.ro/</a></p>
<p class="addtoany_share_save_container">
    <a class="a2a_dd addtoany_share_save" href="http://www.addtoany.com/share_save?sitename=Uniristu%26%23039%3B&amp;siteurl=http%3A%2F%2Fwww.uniristu.ro%2F&amp;linkname=Nu-i%20asa%20ca%20%E2%80%9Cmoldovenii%E2%80%9D%20sunt%20o%20alta%20natie%2C%20considerata%20de%20%E2%80%9Cromani%E2%80%9D%20inferioara%3F%20Cel%20putin%20asa%20strecoara%20la%20Chisinau%20IMAS-ul%20turnatorilor%20SoriNu%C5%9F%20Vintu%20si%20Alin%20Teodorescu&amp;linkurl=http%3A%2F%2Fwww.uniristu.ro%2F2010%2F08%2F28%2Fnu-i-asa-ca-%25e2%2580%259cmoldovenii%25e2%2580%259d-sunt-o-alta-natie-considerata-de-%25e2%2580%259cromani%25e2%2580%259d-inferioara-cel-putin-asa-strecoara-la-chisinau-imas-ul-turnatorilor-sorinus-vintu-si-alin-teodoresc%2F" onclick="javascript:pageTracker._trackPageview('/outbound/article/www.addtoany.com');"><img src="http://www.uniristu.ro/wp-content/plugins/add-to-any/share_save_120_16.gif" width="120" height="16" alt="Share/Save/Bookmark"/></a>

	</p>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.uniristu.ro/2010/08/28/nu-i-asa-ca-%e2%80%9cmoldovenii%e2%80%9d-sunt-o-alta-natie-considerata-de-%e2%80%9cromani%e2%80%9d-inferioara-cel-putin-asa-strecoara-la-chisinau-imas-ul-turnatorilor-sorinus-vintu-si-alin-teodoresc/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Anticrestinismul si analfabetismul angajatilor lui Vintu. Civic Media a facut azi o plangere la CNCD si o sesizare a CNA fata de cazul prezentarii mincinoase si jignitoare a cazului pr Ilie Lacatusu de catre Realitatea TV, chiar de Sfanta Maria</title>
		<link>http://www.uniristu.ro/2010/08/20/ilie_lacatusu/</link>
		<comments>http://www.uniristu.ro/2010/08/20/ilie_lacatusu/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 20 Aug 2010 19:33:09 +0000</pubDate>
		<dc:creator>batranu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Blogway iti zice Salut]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.uniristu.ro/?p=914</guid>
		<description><![CDATA[

Asociatia Civic Media
Catre: Consiliul National al Audiovizualului – CNA
Bd. Libertatii nr.14, sector 5, Bucuresti, ROMÂNIA
Consiliul National pentru Combaterea Dicriminarii
Piata Valter Maracineanu nr 1-3, sector 1, Bucuresti
Sesizare privind postul de televiziune Realitatea TV
In data de 15 august a.c., in ziua in care crestinii sarbatoresc Adormirea Maicii Domnului, postul de televiziune patronat de Sorin Ovidiu Vintu a [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div>
<p style="text-align: center"><strong><a href="http://roncea.ro/wp-content/uploads/2010/08/Moastele-Parintelui-Ilie-Lacatusu.jpg" onclick="javascript:pageTracker._trackPageview('/outbound/article/roncea.ro');" rel="lightbox[914]"><img class="aligncenter" src="http://roncea.ro/wp-content/uploads/2010/08/Moastele-Parintelui-Ilie-Lacatusu.jpg" alt="" width="570" height="381" /></a></strong></p>
<p><strong>Asociatia Civic Media</strong></p>
<p>Catre: Consiliul National al Audiovizualului – CNA</p>
<p>Bd. Libertatii nr.14, sector 5, Bucuresti, ROMÂNIA</p>
<p>Consiliul National pentru Combaterea Dicriminarii</p>
<p>Piata Valter Maracineanu nr 1-3, sector 1, Bucuresti</p>
<p><strong>Sesizare privind postul de televiziune Realitatea TV</strong></p>
<p>In data de 15 august a.c., in ziua in care crestinii sarbatoresc Adormirea Maicii Domnului, postul de televiziune patronat de Sorin Ovidiu Vintu a difuzat o pretinsa stire, falsa si jignitoare la adresa crestin-ortodocsilor din Romania si nu numai, nesocotind dreptul la o informare corecta a cetatenilor, distorsionand grav adevarul si insultand fara jena credinciosii romani si familia preotului Ilie Lacatusu, propus pentru canonizare ca sfant al Bisericii Ortodoxe Romane.</p>
<p>Intitulata “Afaceri cu moaşte, la cimitirul Giuleşti: Cum să scoţi bani dintr-o rudă decedată”, asa-zisa stire a fost difuzata la aproape toate jurnalele de stiri de pe parcursul zilei de Sfanta Maria si este disponibila in continuare pe site-ul televiziunii reclamate, la adresa <a href="http://www.realitatea.net/oamenii-se-roaga-la-moastele-nesfintite-ale-unui-preot-din-giulesti_730540.html" onclick="javascript:pageTracker._trackPageview('/outbound/article/www.realitatea.net');">http://www.realitatea.net/oamenii-se-roaga-la-moastele-nesfintite-ale-unui-preot-din-giulesti_730540.html</a>.</p>
<p>In comentariul care insoteste imaginile difuzate se afirma ca preotul Ilie Lacatusu, fost detinut politic, deshumat in 1998 si gasit dupa 15 ani de la moarte cu trupul neafectat de trecerea timpului si raspandind o mireasma placut mirositoare, a fost propus spre sanctificare dar “lipsa minunilor din CV a facut ca el sa fie refuzat de Biserica”. Acesta este o prima minciuna grava, facuta cu rea-credinta, care distorsioneaza de la bun inceput perceptia publicului, fiind de altfel repetata pe parcursul “stirii”.</p>
<p>In fapt, dupa cum puteti citi in documentarea pe care o atasam, disponibila si pentru reporterii Realitatii Tv, inclusiv pe Wikipedia, cu ocazia parastasului de un an de la deshumare (29 septembrie 1999), Prea Sfintitul Teodosie Snagoveanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucurestilor, a tinut o rugaciune arhierească de dezlegare pentru parintele Ilie Lacatusu iar la 6 februarie 2000, Mitropolitul Serafim Joantă al Germaniei, Europei Centrale si de Nord, a oficiat o slujbă religioasă, însotită de rugăciunile de dezlegare. Trupul a rămas în continuare neputrezit si, ca urmare, Patriarhia i-a deschis părintelui Ilie Lăcătusu un dosar de canonizare, dând binecuvântare pentru a se deschide cripta care adăposteste trupul acestuia si pentru ca simpli credinciosi sa se impartaseasca din aceasta minune. Comentariul jignitor al editorului Realitatea Tv este ca moastele parintelui Lacatusu “sunt expuse ca o marfa de butic”, negandu-se realitatea factuala.</p>
<p>Dosarul se afla inregistrat la Patriarhie din anul 2000 si este luat in considerare spre cercetare alaturi de alte foarte numeroase cazuri de martiraj petrecute in inchisorile comuniste. Pentru orice ziarist de buna credinta si cu o minima pregatire si cultura generala este un lucru binecunoscut ca perioada de canonizare a unui sfant poate dura de la cativa ani, la zeci si chiar secole (Sfantul Stefan cel Mare). Un exemplu mai facil pentru angajatii postului in cauza, prin mediatizarea sa, este cazul fostului Papa, Ioan Paul al II-lea, care a fost propus spre beatificare dupa moartea sa, in urma cu cinci ani, si al carui dosar este inca studiat la Vatican. De asemenea, Biserica Ortodoxa Rusa a trecut in randul martirilor ortodocsi, relativ recent, un numar important de fosti detinuti politici ucisi in Gulagurile sovietice dupa revolutia bolsevica din 1917 iar Biserica Catolica a beatificat de curand soldati morti pentru Hristos in razboiul anticomunist din Spania din anii ’30. Primul detinut politic din Romania care va fi beatificat este episcopul romano-catolic Szilárd Ignác Bogdánffy (1911-1953), episcop auxiliar de Oradea şi Satu Mare, mort la 3 octombrie 1953 în închisoarea de la Aiud. Conform anuntului oficial al Arhiepiscopiei Romano-Catolice, “el va fi primul martir pentru credinţă al Bisericii Catolice din România, din perioada comunistă, ridicat la cinstea altarelor”. Asadar, este, inca, de asteptat.</p>
<p>Pretinzand ca face mari dezvaluiri, reporterul Realitatea Tv a folosit pana si camera ascunsa pentru a demonstra “frauda” realizata in cimitirul Giulesti de catre un batranel care nu-si declara la fisc donatiile de 1 leu primite de la credinciosi, cu care cumpara apoi lumanari si flori. Pentru a demonstra “afacerea cu moaste nesfintite” reporterul Realitatea Tv isi ia ca expert-consilier un cersetor alcoolic analfabet, care ingaima cu greu si obida ca “se pun bani multi, dom’le – 5000 de lei”. Este evident ca nu este vorba de 5000 de Roni, o suma care l-ar interesa la ora aceasta si pe patronul Realitatea TV, Sorin Ovidiu Vintu, ca sa isi plateasca reporterii, ci, cel mult, daca ar fi sa dam crezare “sursei” Realitatea TV, de 5000 de lei vechi, adica de o moneda amarata de 5 bani de azi. Dupa aceasta “documentare” temeinica, incalcand dreptul la propria imagine, cu manie proletara, reporterul Realitatii il interogheaza fortat pe batranelul care se ocupa de cripta in care este dispus preotul Ilie Lacatusu, membru al familiei parintelui, asupra “coruptiei” la care se deda si a “profitului” pe care il face, eludand fiscul (!).</p>
<p>Dupa ce prezinta aceeasi sursa decrepita de bautura silabisand cu greu ca sfintenia e “de domeniul fantasticului”, moralizator, pretinsii ziaristi de la Realitatea Tv incheie apoteotic: “Concluzia e clara: pupatul oaselor poate fi o solutie pentru iesirea din criza? Da, cu conditia sa fii proprietarul moastelor”.</p>
<p>Oare n-ar fi fost mai de efect pentru autorii “dezvaluirilor” daca ar fi realizat un reportaj despre coruptie, frauda si crima organizata transfrontaliera, filmat, la fel, cu camera ascunsa, avandu-l ca protagonist pe patronul televiziunii Realitatea TV, Sorin Ovidiu Vintu?</p>
<p>Dincolo de acestea, realizatorii – reporterul si editorul, si televiziunea care a programat acesta “stire” de Sfanta Maria, se fac vinovati de incalcarea tuturor normelor jurnalistice – vedeti Codurile Deontologice ale Jurnalistului, de la COM si CRP – de difuzarea unei dezinformari crase sub titlul de “investigatie”, de jignirea majoritatii credincioase a romanilor si de prezentarea mincinoasa, tendentioasa si cu rea credinta a adevarului despre cazul fostului detinut politic chinuit in inchisorile comuniste, Ilie Lacatusu, despre ale carui minuni exista numeroase marturii din care atasam cateva mai jos, ale unor sfinti parinti, la randul lor martiri ai temnitelor comuniste.</p>
<p>Va solicitam sa dispuneti sanctionarea postului Realitatea Tv si sa il obligati ca masura luata de dvs sa fie prezentata in acelasi loc cu “reportajul” aflat pe site-ul postului incriminat.</p>
<p>Mai adaug ca exista deja precedente cazuistice ale acestui comportament jignitor fata de crestini practicat de Realitatea TV de sarbatorile mari ale noastre, si dau ca exemplu, fara nici un alt comentariu, un extras dintr-un alt material “jurnalistic” reprezentativ, difuzat cu titlul “Mitul existentei istorice a lui Isus” (cu un “I”) si transmis de aceasta data de Sfintele Pasti, anul acesta:</p>
<p>“Mitul lui Hristos nu are însă suport în cercurile academice din lume, în rândurile cărturarilor biblici şi a istoricilor clasici. Nu este luată în considerare şi este văzută la pseudo-ştiinţă, fiind comparată cu alte teorii considerate ridicole care au apărut de curând: Pământul este totuşi plat, negarea Holocaustului şi falsa aselenizare.”</p>
<p>Cu multumiri,</p>
<p>Victor Roncea</p>
<p>20 August 2010</p>
<p><strong>Asociatia Civic Media</strong></p>
<p><a href="http://www.civicmedia.ro/" onclick="javascript:pageTracker._trackPageview('/outbound/article/www.civicmedia.ro');">www.civicmedia.ro</a></p>
<p><strong>Anexe:</strong></p>
<p><a href="http://roncea.ro/2010/08/20/anticrestinismul-si-analfabetismul-angajatilor-lui-sorin-ovidiu-vintu-civic-media-a-facut-azi-o-plangere-la-cncd-si-o-sesizare-a-cna-fata-de-cazul-prezentarii-mincinoase-si-jignitoare-a-cazului-parin/#more-14991" onclick="javascript:pageTracker._trackPageview('/outbound/article/roncea.ro');">Read the rest of this entry »</a></p>
<p>Sursa: <a href="http://www.roncea.ro" onclick="javascript:pageTracker._trackPageview('/outbound/article/www.roncea.ro');">RONCEA.ro</a></p>
</div>
<p class="addtoany_share_save_container">
    <a class="a2a_dd addtoany_share_save" href="http://www.addtoany.com/share_save?sitename=Uniristu%26%23039%3B&amp;siteurl=http%3A%2F%2Fwww.uniristu.ro%2F&amp;linkname=Anticrestinismul%20si%20analfabetismul%20angajatilor%20lui%20Vintu.%20Civic%20Media%20a%20facut%20azi%20o%20plangere%20la%20CNCD%20si%20o%20sesizare%20a%20CNA%20fata%20de%20cazul%20prezentarii%20mincinoase%20si%20jignitoare%20a%20cazului%20pr%20Ilie%20Lacatusu%20de%20catre%20Realitatea%20TV%2C%20chiar%20de%20Sfanta%20Maria&amp;linkurl=http%3A%2F%2Fwww.uniristu.ro%2F2010%2F08%2F20%2Filie_lacatusu%2F" onclick="javascript:pageTracker._trackPageview('/outbound/article/www.addtoany.com');"><img src="http://www.uniristu.ro/wp-content/plugins/add-to-any/share_save_120_16.gif" width="120" height="16" alt="Share/Save/Bookmark"/></a>

	</p>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.uniristu.ro/2010/08/20/ilie_lacatusu/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>5</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Are cuvântul Dumitru Moldovan, luptătorul din Munţii Făgăraşului. M-au anchetat la spital, fiind legat de pat cu o curea.</title>
		<link>http://www.uniristu.ro/2010/07/28/dumitru-moldovan/</link>
		<comments>http://www.uniristu.ro/2010/07/28/dumitru-moldovan/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 28 Jul 2010 11:01:37 +0000</pubDate>
		<dc:creator>batranu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Blogway iti zice Salut]]></category>
		<category><![CDATA[Dumitru Moldovan]]></category>
		<category><![CDATA[ion gavrila ogoranu]]></category>
		<category><![CDATA[Muntii Fagarasului]]></category>
		<category><![CDATA[veghea]]></category>
		<category><![CDATA[vlad-mihai]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.uniristu.ro/?p=910</guid>
		<description><![CDATA[Dumitru Moldovan
La comemorarea luptătorilor români anticomunişti din Munţii Făgăraşului l-am întâlnit din nou pe ţăranul Dumitru Moldovan, supravieţuitor al grupului de rezistenţă armată făgărăşeană. A venit şase kilometri pe jos la Mănăstirea Sâmbăta, cu gândul la tatăl lui, mort în lagăr la Periprava, şi la fraţii lui de luptă, la idealurile româneşti care i-au animat [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div class="wp-caption alignleft" style="width: 410px"><a href="www.vlad-mihai.blogspot.com"><img src="http://2.bp.blogspot.com/_zqAbnkfGJ-U/SssQ8vnGZ0I/AAAAAAAAA_A/B_SumxJsGxc/s400/Moldovan+prel.jpg" onclick="javascript:pageTracker._trackPageview('/outbound/article/2.bp.blogspot.com');" alt="" width="400" height="300" /></a><p class="wp-caption-text">Dumitru Moldovan</p></div>
<p>La comemorarea luptătorilor români anticomunişti din Munţii Făgăraşului l-am întâlnit din nou pe ţăranul Dumitru Moldovan, supravieţuitor al grupului de rezistenţă armată făgărăşeană. A venit şase kilometri pe jos la Mănăstirea Sâmbăta, cu gândul la tatăl lui, mort în lagăr la Periprava, şi la fraţii lui de luptă, la idealurile româneşti care i-au animat tinereţea. Modest, tăcut, stătea retras, pierzându-se undeva în rândurile din urmă ale celor prezenţi. Nu bravează, nu iese în faţă. Dacă este abordat, răspunde cu smerenie, fără să se bată cu cărămida în piept. Vorbeşte mai mult despre alţii. Şi speră ca într-o zi să i se întoarcă copiii, care s-au dus pe meleaguri străine pentru a-şi câştiga bucata de pâine.</p>
<p>Postez mai jos fragmente dintr-un interviu pe care Dumitru Moldovan mi l-a acordat în vara anului trecut pentru revista ˝Veghea˝. (F.P.)</p>
<p>Am aflat despre dînsul din cartea &#8220;Brazii se frîng, dar nu se îndoaie&#8221;, scrisă de legendarul conducător al luptătorilor cu arma în mînă din Munţii Făgăraşului, Ion Gavrilă Ogoranu. Este un român prea puţin cunoscut, faţă de înălţimea luptei şi a trăirii sale. L-am aflat în casa părintească din Lisa, de lîngă Făgăraş, tot acolo de unde a plecat în munţi, pentru a lupta împotriva bolşevicilor străini de neam şi ţară. L-am găsit preocupat, cu gravitate, de soarta neamului nostru. Din păcate, nu prea are motive de entuziasm. Ca şi alţi mari trăitori ai acestui pămînt, constată o stare de slăbiciune a Poporului Român. Şi este îngrijorat, cum a mai fost şi altădată, de străinii de neam, care ne conduc într-o direcţie greşită. Nutreşte, totuşi, o speranţă, gîndindu-se la întoarcerea copiilor plecaţi pe alte meleaguri, care să poată trăi aşa cum se cuvine aici, la ei acasă, şi să aibă parte de o pace dreaptă, aşa cum şi-au dorit toţi cei din neamul lui.</p>
<p>Ne-a impresionat puternic acest om prin pacea lăuntrică pe care o are şi prin dragostea sa de tot ceea ce e românesc. Am gustat din mierea cuvintelor sale şi nu ne mai săturăm.</p>
<p>În puşcărie, la Gherla, a găsit o carte despre creşterea albinelor. Şi a prins dragoste de ele. Iar la ieşirea din temniţă, Dumnezeu i-a răsplătit dragostea, îndreptîndu-l spre apicultură. A fost salvarea sa. Fostul condamnat politic la 20 de ani de închisoare a ajuns să dea statului român zeci de tone de miere, îmbogăţită de frumuseţea unui suflet înnobilat de miile de versuri învăţate în detenţie. Ne-a recitat, şi nouă, din poeziile celor dragi sufletului său: Nichifor Crainic, Radu Gyr, Simion Lefter şi Părintele Codilă. Erau versuri pe care, în majoritatea lor, le ştiam, dar trăirea cu care le-a spus ne-a cutremurat.</p>
<p>N-a pregetat niciodată în dragostea pentru ţara sa. A demonstrat-o cu prisosinţă. Într-o mărturie de credinţă făcută fratelui său de luptă, Ion Gavrilă Ogoranu, Mitru a Bambului (aşa cum îl cunosc făgărăşenii pe Dumitru Moldovan) spune: &#8220;Ţară scumpă, te iubesc şi acum, ca şi atunci, şi cu oase frînte, şi cu amintiri împovărate de grozăvii făcute de semeni de-ai noştri, sub presiunea şi influenţa celor mai crînceni duşmani ai tăi şi ai firii omeneşti!&#8221;. (Florin Palas)</p>
<p>- Domnule Dumitru Moldovan, care a fost originea atitudinii dvs. anticomuniste?</p>
<p>- Aveam un prieten foarte bun, Schneider îl chema, ţineam la el ca la tata. În casa lui se discuta problema comunismului. Şi dirigintele din liceu ne povestea cum mergea frontul, pînă în 1944, ne vorbea despre prizonieri, necazuri. Dar, de la Schneider a intrat în mine o repulsie faţă de comunism. După eliberare, m-am angajat la Victoria şi eram şef de echipă. Aveam 20-25 de oameni în subordine. Umblam prin pădure, curăţam drumuri şi am ajuns la o baracă, la Primărie, unde erau arborate tablourile celor &#8220;patru înţelepţi&#8221;: Marx, Lenin, Engels şi Stalin, şi le-am spus cine-i Stalin şi ce face el în Rusia. Ceva de neînchipuit! Le-am vorbit despre crimele făcute de Stalin! Lucrurile astea le ştiam din puşcărie, unde am întîlnit prizonieri din URSS. Şi ăştia povesteau ce-au văzut acolo. Zeci de milioane de oameni a băgat Stalin în mormînt!</p>
<p><strong>Refuzînd să devin turnător, am devenit fugar</strong></p>
<p>Au răsuflat cele spuse de mine şi au început anchetele. La a doua întîlnire, mi-au spus că sînt duşman al clasei muncitoare şi că, dacă vreau să scap, trebuie să dau informaţii despre Schneider. Cînd m-am dus a treia oară, m-au zdrobit în bătaie. Cu căruţul m-au dus acasă atunci, pentru că, probabil, Schneider avea pe lîngă el vreun informator. S-a aflat că am spus că Schneider e pus sub urmărire.</p>
<p>Şi nu m-am mai prezentat la lucru. În felul acesta am devenit urmărit. Asta prin ‘50, toamna. Am stat ascuns pe la nişte oameni prin sat, în Lisa, toată iarna. M-am refăcut. Primăvara m-am dus în munte, m-am întîlnit cu Duca şi Fileru. Ambii făceau parte din grupul lui Ion Gavrilă Ogoranu. De la Fileru aveam şi-o armă. Şi-n felul acesta, am activat pînă în toamna lui ‘51. (Nota redacţiei &#8211; din modestie, Dumitru Moldovan nu povesteşte despre faptele sale de arme. În cartea sa, Ion Gavrilă Ogoranu scrie că, în ciuda numeroaselor potere puse în urmărirea lui, a scăpat din toate cursele şi întîlnirile cu Securitatea, menţionînd ieşirea din încercuire, prin luptă, din grădina lui Alexandru Greavu). Aveam bordei în pădure, pentru că în sat lumea se cam temea, le era frică. Fuseseră multe arestări. Am trecut prin sat de mi-am luat alimente. Şi am trecut pe acasă, unde erau sora, mama şi tata. Fratele era la o şcoală de calificare în Făgăraş. L-am rugat pe tata să mă ajute pînă la poalele pădurii. Pe data de 23 noiembrie 1951 le-am lăsat pe mama şi pe sora mea plîngînd şi, împreună cu tata, am plecat cu alimentele. Trebuia să mă ducă pînă la poalele pădurii, de acolo mă descurcam eu. Eu mergeam înainte, la vreo 150 de metri, iar el venea în spatele meu. Cum am ieşit din sat, am intrat într-un cerc de Miliţie şi de Securitate.</p>
<p><strong>După ce au tras în mine, m-au arestat</strong></p>
<p>M-au somat, le-am răspuns că sînt un om care merge la pădure, era întuneric, era pe la 3 dimineaţa. Şi-n timpul acela, tata, căruia i-am dat o armă, că aveam 4 arme asupra mea, a început să tragă în sus, ca să atragă atenţia. Şi atunci au tras în mine, mi-au atins abdomenul, şoldul şi piciorul. Asta a fost arestarea mea. Tata a dispărut, dacă mergea acasă poate nu se întîmpla nimic. Eu, după ce mi-am revenit, am spus că eu am tras şi n-am pomenit nimic de tata.</p>
<p>- După ce aţi fost rănit, aţi fost dus la Făgăraş, la spital.</p>
<p>- La Făgăraş, da. Nu puteam fi transportat în altă parte.</p>
<p>- Cum s-au comportat doctorii cu dvs.?</p>
<p>- Am auzit că operaţia a durat 6-7 ore. Eu nu mai ţin minte. Ce ştiu este de la secundul doctorului Pereni, Trifan, care a ajuns şi el în puşcărie. El mi-a scris cum a decurs operaţia.</p>
<p><strong>M-au anchetat la spital, fiind legat de pat cu o curea</strong></p>
<p>Doctorii s-au purtat bine, dar au fost chinuri mari după operaţie, cînd mi-am revenit. A început anchetarea mea, eram legat peste genunchi şi pe sub pat cu o curea. Mîinile erau legate de cap şi ce-mi amintesc e că îmi ridicau un picior în sus, cît permitea legătura, vreo 20-30 de centimetri. Şi cînd îi dădea drumul jos, piciorul intra într-o cizmă de sîrmă şi leşinam. Doctorul Pereni mi-ar fi dat ceva sînge. Nu mai ştiu dacă e amintirea mea sau e din cele povestite de Trifan. Anchetatorul de la Securitate era Cîrnu. La vreo 3-4 săptămîni m-au dus cu targa la spitalul din Sibiu. În această stare m-au dus şi la anchetă, de vreo 3-4 ori. Ştiu că am avut odată o confruntare cu tata.</p>
<p>Sursa: <a href="http://www.vlad-mihai.blogspot.com" onclick="javascript:pageTracker._trackPageview('/outbound/article/www.vlad-mihai.blogspot.com');">Vlad-Mihai</a></p>
<p class="addtoany_share_save_container">
    <a class="a2a_dd addtoany_share_save" href="http://www.addtoany.com/share_save?sitename=Uniristu%26%23039%3B&amp;siteurl=http%3A%2F%2Fwww.uniristu.ro%2F&amp;linkname=Are%20cuv%C3%A2ntul%20Dumitru%20Moldovan%2C%20lupt%C4%83torul%20din%20Mun%C5%A3ii%20F%C4%83g%C4%83ra%C5%9Fului.%20M-au%20anchetat%20la%20spital%2C%20fiind%20legat%20de%20pat%20cu%20o%20curea.&amp;linkurl=http%3A%2F%2Fwww.uniristu.ro%2F2010%2F07%2F28%2Fdumitru-moldovan%2F" onclick="javascript:pageTracker._trackPageview('/outbound/article/www.addtoany.com');"><img src="http://www.uniristu.ro/wp-content/plugins/add-to-any/share_save_120_16.gif" width="120" height="16" alt="Share/Save/Bookmark"/></a>

	</p>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.uniristu.ro/2010/07/28/dumitru-moldovan/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Studenţii şi cercetătorii români din străinătate intervin in apararea Rosia Montana. De la Princeton University la Carnegie Mellon University, MIT, University of Minnesota, University of Chicago si Rutgers University</title>
		<link>http://www.uniristu.ro/2010/07/26/studentii-si-cercetatorii-romani-din-strainatate-intervin-in-apararea-rosia-montana-de-la-princeton-university-la-carnegie-mellon-university-mit-university-of-minnesota-university-of-chicago-si-ru/</link>
		<comments>http://www.uniristu.ro/2010/07/26/studentii-si-cercetatorii-romani-din-strainatate-intervin-in-apararea-rosia-montana-de-la-princeton-university-la-carnegie-mellon-university-mit-university-of-minnesota-university-of-chicago-si-ru/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 25 Jul 2010 22:01:58 +0000</pubDate>
		<dc:creator>uniristu'</dc:creator>
				<category><![CDATA[Blogway iti zice Salut]]></category>
		<category><![CDATA[gold corporation]]></category>
		<category><![CDATA[reactii]]></category>
		<category><![CDATA[rosia montana]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.uniristu.ro/2010/07/26/studentii-si-cercetatorii-romani-din-strainatate-intervin-in-apararea-rosia-montana-de-la-princeton-university-la-carnegie-mellon-university-mit-university-of-minnesota-university-of-chicago-si-ru/</guid>
		<description><![CDATA[
Scrisoare deschisă cuprinzând poziţia studenţilor şi cercetătorilor români din străinătate cu privire la propusa exploatare de aur de la Roşia Montană.
by http://studentsforrosiamontana.wordpress.com/
Noi, studenţii şi cercetătorii români aflaţi la stagii universitare în afara României, ne declarăm profunda îngrijorare în legătură cu criza ecologică şi umanitară aproape iminentă de la Roşia Montană [1]. În această zonă din [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><img src="http://roncea.ro/wp-content/uploads/2010/07/rosia-montana.jpg" alt="" /><br />
Scrisoare deschisă cuprinzând poziţia studenţilor şi cercetătorilor români din străinătate cu privire la propusa exploatare de aur de la Roşia Montană.<br />
by http://studentsforrosiamontana.wordpress.com/</p>
<p>Noi, studenţii şi cercetătorii români aflaţi la stagii universitare în afara României, ne declarăm profunda îngrijorare în legătură cu criza ecologică şi umanitară aproape iminentă de la Roşia Montană [1]. În această zonă din vestul României, Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) – firmă rezultată din partenieratul dintre Gabriel Resources, o companie multinaţională cu sediul în Canada, şi compania românească de stat Minvest S.A. – plănuieşte să deschidă o amplă exploatare auriferă la suprafaţă [2].</p>
<p>Numeroase instituţii şi organizaţii non-guvernamentale româneşti şi internaţionale şi-au exprimat în repetate rânduri dezacordul faţă de acest proiect. Academia Română [3] împreună cu Alburnus Maior [4] (reprezentând proprietarii din comuna Roşia Montană care doresc să-şi continue existenţa în zonă), au evidenţiat riscurile semnificative la care ar fi expusă zona ca urmare a exploatării minereului la suprafaţă prin folosirea tehnologiilor pe bază de cianuri şi au semnalat consecinţele ireparabile asupra mediului natural şi asupra patrimoniului istoric şi arheologic datând din perioada romană si pre-romană. De asemenea, Bisericile istorice din zonă, reprezentând cetăţeni de toate confesiunile, şi-au declarat opoziţia fermă faţă de realizarea proiectului, în condiţiile în care populaţia din zona mai largă a Văii Arieşului nu a fost consultată [4,5]. Poziţii similare au fost adoptate şi de către ICOMOS [6], consultantul pe probleme arheologice al UNESCO, şi familia regală a României [7]. Recent, Asociaţia Oamenilor de Ştiinţă Români Ad Astra a analizat într-un document dat publicităţii principalele probleme legate de propusa exploatare şi s-a pronunţat ferm împotriva începerii exploatării şi în sprijinul păstrării zonei ca destinaţie turistică [8].</p>
<p>În cele ce urmează, redăm câteva date informative despre proiect şi consecinţele sale potenţial devastatoare, extrase din documentele mai sus menţionate şi din datele prezentate de companie. În eventualitatea realizării proiectului, Roşia Montană ar deveni cea mai mare mină de aur din Europa, cu o producţie totală estimată la circa 300 de tone de aur şi o cantitate semnificativă de argint şi alte metale. Exploatarea, prevăzută să dureze 17 ani, se va face în urma săpării a patru cariere şi a unui iaz pentru depozitarea deşeurilor, întinse pe suprafaţa a două sate (Roşia Montană şi Corna). Aceasta se va solda cu distrugerea a patru munţi, adăpostind importante galerii şi vestigii din perioada romană, desfiinţarea mai multor biserici şi cimitire, strămutarea unei mari părţi din populaţie şi ştergerea urmelor unei comunităţi milenare, dintre cele mai vechi atestate documentar în România.</p>
<p>Pe lângă distrugerile iremediabile, mult minimalizate în descrierea proiectului realizată de RMGC, exploatarea ar avea o serie de efecte negative asupra echilibrului natural al regiunii, în primul rând prin posibilitatea contaminării ecosistemului cu cianuri şi metale grele. În ciuda tehnicilor avansate de stocare şi neutralizare pe care compania pretinde că le va folosi, studii de specialitate arată că ele nu îndeplinesc cerinţele de siguranţă prevăzute de Directivele Europene privind gestionarea deşeurilor rezultate din minerit şi nu oferă garanţii suficiente împotriva scurgerilor şi contaminărilor accidentale [3,8]. Temerile în acest sens sunt justificate: în anul 2000, accidentul de la mina de aur din Baia Mare a dus la deversarea a 70 de tone de cianură in bazinul râului Tisa, producând un dezastru ecologic de proporţii şi afectând sistemul de apă potabilă din 24 de oraşe din România, Ungaria şi Iugoslavia [9]. Comparativ, iazul de decantare de la Roşia Montană ar fi de cel puţin 10 ori mai mare decât cel de la Baia Mare, cu un potenţial distructiv uriaş [8]. De asemenea, există locuri în lume unde, în urma declarării falimentului de către companiile exploatatoare (degrevate astfel de la plata daunelor), autorităţile locale cheltuiesc resurse substanţiale pentru întreţinerea unor foste zone de exploatări miniere soldate cu contaminări. Cazul minei de aur de la Yellowknife, Canada, care a lăsat in urmă un sol contaminat cu materiale toxice, este în acest sens concludent [10]. La aceste riscuri se adaugă efectele pe termen mediu şi lung asupra sănătăţii populaţiei din zona mai largă [8], cât şi imposibilitatea unei dezvoltări normale a zonei în urma închiderii exploatării, prin suprimarea potenţialului turistic şi cultural.</p>
<p>În virtutea acestor argumente şi ca urmare a discuţiilor noastre cu locuitori ai Roşiei Montane, considerăm că raportul riscuri-beneficii este mult prea mare pentru autorizarea unei astfel de exploatări, iar statul român ar avea de pierdut pe termen lung prin derularea acestui contract. Pierderile de patrimoniu, evidenţiate pe larg în raportul Academiei Române [3], laolaltă cu distrugerea unei comunităţi depozitare a unei tradiţii unicat, obligă statul român să ia o decizie care să respecte importanţa culturală a zonei şi să vină în sprijinul cetăţenilor săi doritori să-şi continue existenţa pe pământurile de baştină. Sărăcirea accelerată a populaţiei Roşiei Montane prin desemnarea unei zone “monoindustriale” (ulterior declarată ilegală) şi obstrucţionarea încercărilor de dezvoltare alternativă mineritului sunt fapte pe care autorităţile locale trebuie să şi le asume şi să le remedieze cât mai curând. Agricultura şi turismul bazat pe tradiţiile locale pot face obiectul unei colaborări cu agenţiile de turism şi organizaţiile non-guvernamentale care au elaborat şi demarat proiecte de dezvoltare durabilă [4,8].</p>
<p>În condiţiile actuale, exprimarea unei poziţii publice în scopul responsabilizării societăţii civile şi a factorilor de decizie români şi europeni este atât necesară cât şi urgentă. România este expusă unei campanii publicitare agresive, sponsorizată de compania minieră, în vederea influenţării opiniei publice în favoarea proiectului de exploatare, iar RMGC se află în curs de obţinere a aprobărilor pentru începerea construcţiei barajelor pentru bazinele de deşeuri [11]. Toate acestea se întâmplă în condiţiile în care Parlamentul Uniunii Europene intenţionează să introducă legislaţie pentru interzicerea mineritului pe bază de cianuri [12].</p>
<p>Prin urmare, considerăm că implicarea instituţiilor statului şi a mass-mediei în autorizarea şi promovarea unui proiect aflat la limita legalităţii cere o replică mai susţinută din partea societăţii civile, şi în special a tinerilor, care vor suporta consecinţele unor decizii pripite. Roşia Montană nu este o problemă ipotetică, din viitor, şi nici o situaţie pe care am moştenit-o de la generaţiile anterioare. Dacă nu luăm atitudine acum, peste 17 ani, când exploatarea de aur va fi luat sfârşit, generaţia noastră se va confrunta cu un dezastru ecologic şi cu problemele unei zone economice defavorizate. Nu putem abandona moştenirea noastră culturală de dragul unor promisiuni de îmbogăţire efemeră! Acum, cât nu este prea târziu, ne stă în putere să ne solidarizăm cu cei care cred într-un viitor mai bun pentru Roşia Montană, bazat pe respectul faţă de natură, tradiţii şi istoria locului.</p>
<p>Susţin scrisoarea: Asociaţiile Studenţilor Români de la Princeton University, Carnegie Mellon University, MIT, University of Minnesota, University of Chicago, Rutgers University; Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS); Global Romanian Students and Young Professionals Society (GRSPS).</p>
<p>*** Lista completă a semnatarilor ***</p>
<p>Surse:<br />
[1] Documentar PBS</p>
<p>http://www.pbs.org/wnet/wideangle/lessons/gold-futures/program-summary/4514/</p>
<p>[2] Compania RMGC http://www.rmgc.ro<br />
[3] Academia Română http://www.acad.ro/com2003/pag_com03_0304.htm<br />
[4] Alburnus Maior http://rosiamontana.org<br />
[5] Declaraţia bisericilor http://www.rosiamontana.ro/doc_ro.shtml?x=1830<br />
[6] Consiliul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor Arheologice http://www.international.icomos.org/quebec2008/resolutions/pdf/GA16_Resolutions_final_EN.pdf<br />
[7] Dezbatere publică găzduită de Casa Regală a României http://www.formula-as.ro/2009/892/spectator-38/din-sala-regilor-romaniei-s-a-strigat-salvati-rosia-montana-11773<br />
[8] Raportul Ad Astra http://docs.ad-astra.ro/Pozitie_Rosia_Montana_Ad_Astra.pdf<br />
[9] Accidentul de contaminare de la Baia Mare http://archive.rec.org/REC/Publications/CyanideSpill/<br />
[10] Accidentul de contaminare de la Yellowknife http://en.wikipedia.org/wiki/Giant_Mine<br />
[11] Aprobarea construcţiei barajelor Cetate si Corna http://www.marketwatch.com/story/rosia-montana-gold-corporation-will-receive-the-approvals-for-the-cetate-and-corna-dams-from-the-ministry-of-environment-2010-06-02-1226140<br />
[12] Rezoluţia Parlamentului European privind interzicerea completă a mineritului cu cianuri http://www.europarl.europa.eu/news/expert/infopress_page/064-74150-125-05-19-911-20100505IPR74149-05-05-2010-2010-false/default_en.htm</p>
<p>Semneaza si tu scrisoarea! Show your support by signing the letter!<br />
by studentsforrosiamontana</p>
<p>Dacă eşti de acord cu conţinutul scrisorii şi vrei să te alături demersului nostru de informare, adresat societăţii civile si instituţiilor statului, adaugă-ţi semnătura printr-un comentariu, menţionand numele, profesia, afiliaţia şi oraşul sau ţara în care locuieşti. O listă completă a semnatarilor va fi publicată aici.</p>
<p>If you agree with the content of this letter and wish to join our information campaign, meant to raise awareness among members of civil society and policy makers, sign the letter by adding a comment with your name, profession, affiliation and town or country of residence. A complete list of the signatories will be published here.</p>
<p>Share the news on Facebook and stay updated on further developments!</p>
<p><a href="http://roncea.ro/2010/07/25/studentii-si-cercetatorii-romani-din-strainatate-intervin-in-apararea-rosia-montana/" onclick="javascript:pageTracker._trackPageview('/outbound/article/roncea.ro');">http://roncea.ro/2010/07/25/studentii-si-cercetatorii-romani-din-strainatate-intervin-in-apararea-rosia-montana/</a></p>
<p class="addtoany_share_save_container">
    <a class="a2a_dd addtoany_share_save" href="http://www.addtoany.com/share_save?sitename=Uniristu%26%23039%3B&amp;siteurl=http%3A%2F%2Fwww.uniristu.ro%2F&amp;linkname=Studen%C5%A3ii%20%C5%9Fi%20cercet%C4%83torii%20rom%C3%A2ni%20din%20str%C4%83in%C4%83tate%20intervin%20in%20apararea%20Rosia%20Montana.%20De%20la%20Princeton%20University%20la%20Carnegie%20Mellon%20University%2C%20MIT%2C%20University%20of%20Minnesota%2C%20University%20of%20Chicago%20si%20Rutgers%20University&amp;linkurl=http%3A%2F%2Fwww.uniristu.ro%2F2010%2F07%2F26%2Fstudentii-si-cercetatorii-romani-din-strainatate-intervin-in-apararea-rosia-montana-de-la-princeton-university-la-carnegie-mellon-university-mit-university-of-minnesota-university-of-chicago-si-ru%2F" onclick="javascript:pageTracker._trackPageview('/outbound/article/www.addtoany.com');"><img src="http://www.uniristu.ro/wp-content/plugins/add-to-any/share_save_120_16.gif" width="120" height="16" alt="Share/Save/Bookmark"/></a>

	</p>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.uniristu.ro/2010/07/26/studentii-si-cercetatorii-romani-din-strainatate-intervin-in-apararea-rosia-montana-de-la-princeton-university-la-carnegie-mellon-university-mit-university-of-minnesota-university-of-chicago-si-ru/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>CAMPANIE: Salvaţi casa lui Eminescu de la Văratec! Scrieţi Patriarhului Daniel, Mitropolitului Teofan, Ministerului Culturii şi Academiei Române, acum. Preluaţi şi răspândiţi chemarea, la 160 de ani de la naşterea Românului Absolut</title>
		<link>http://www.uniristu.ro/2010/07/02/campanie-salvati-casa-lui-eminescu-de-la-varatec-scrieti-patriarhului-daniel-mitropolitului-teofan-ministerului-culturii-si-academiei-romane-acum-preluati-si-raspanditi-chemarea-la-160-de-ani-d/</link>
		<comments>http://www.uniristu.ro/2010/07/02/campanie-salvati-casa-lui-eminescu-de-la-varatec-scrieti-patriarhului-daniel-mitropolitului-teofan-ministerului-culturii-si-academiei-romane-acum-preluati-si-raspanditi-chemarea-la-160-de-ani-d/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 02 Jul 2010 08:37:15 +0000</pubDate>
		<dc:creator>batranu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Blogway iti zice Salut]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.uniristu.ro/?p=903</guid>
		<description><![CDATA[Casa în care Eminescu a locuit la Văratec între anii 1874-1889
“De când m-am întors de la Văratec, imaginea casei în care Eminescu şi-a petrecut cea mai mare parte a ultimilor 15 ani de viaţă imi revine obsesiv în minte: o casă bătrânească din lemn, vitregită de uşi şi ferestre, cu pridvorul sprijinit pe piloni improvizaţi, [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><em>Casa în care Eminescu a locuit la Văratec între anii 1874-1889</em></p>
<p>“De când m-am întors de la Văratec, imaginea casei în care Eminescu şi-a petrecut cea mai mare parte a ultimilor 15 ani de viaţă imi revine obsesiv în minte: o casă bătrânească din lemn, vitregită de uşi şi ferestre, cu pridvorul sprijinit pe piloni improvizaţi, gata să se prăbuşească din clipă în clipă”, scria <a href="http://milikas.wordpress.com/" onclick="javascript:pageTracker._trackPageview('/outbound/article/milikas.wordpress.com');">o inimoasa iubitoare</a> a lui Eminescu in toamna trecuta, autoarea fotografiilor de aici. Intre timp, casa a iesit din iarna grea si mai afectata. Dar starea deplorabila a casutei lui Eminescu de la Varatec este lasata sa se inrautateasca, an de an, de mai bine de un deceniu. Paradoxal, in urma cu 8 (opt) ani (!), un demers similar pentru salvarea acestei case era intreprins impreuna cu o Fundatie de Zoe Dumitrescu Busulenga, Maica Benedictina de la Varatec, care acum se odihneste intru Hristos la Manastirea Putna. “Apelul National pentru Salvarea Casei Mihai Eminescu” era lansat atunci chiar cu binecuvantarea lui Daniel al Moldovei, acum Patriarh.</p>
<p>“Timp de 15 ani, pana la savasirea sa din lumea noastra, Mihai Eminescu s-a refugiat adesea in linistea Sfintelor Manastiri Varatec, atmosfera din si din jurul acestui lacas fiindu-i benefica poetului pentru creatie si, multa vreme, pentru un plus de echilibru sufletesc”, se arata in Apelul din 2002. “Pentru a sta cat mai mult la Varatec, poetul a inchiriat, incepand din 1874, asa cum arata documentele, o casa anume, de la proprietara sa, Maica Asinefta Ermoghin. Aceasta casa, in care au inflorit atatea ganduri si versuri nemuritoare ale poetului nostru national, se afla azi intr-o deplorabila stare de ruina. Sesizand pericolul disparitiei unei pretioase marturii – Mitropolia Moldovei si Bucovinei si Fundatia Culturala Lucretius, prin binecuvantarea I. P. S. Dr. Daniel Ciobotea, lanseaza “Apelul National pentru Salvarea Casei Mihai Eminescu” din incinta Sfintei Manastiri Varatec.</p>
<p>La actiunia de restaurare initiata atunci pentru restaurarea casei lui Eminescu s-au alaturat marii duhovnici ai Ortodoxiei romane Arhim. Teofil Paraian, Arhim. Mina Dobzeu, Arhim. Ioan Iovan, Arhim. Arsenie Papacioc, Arhim. Justin Parvu, Pr. Constantin Galeriu si altii, scriitori si jurnalisti. Din pacate, trecerea la cele sfinte a Maicii Benedictina a lasat proiectul, dar si casa, intr-o paragina care se accentueaza fatal cu trecerea timpului. Alte suflete iubitoare de Eminescu au reluat acest proiect, pe care il sustin si importanti eminescologi al caror cuvant il voi prezenta zilele acestea. Pana atunci pot sa va informez ca deja exista toate mijloacele si materialele necesare restaurarii acestei frumuseti eminesciene din coltul de rai de la Varatec. Tot ce mai trebuie este o simpla aprobare, in principal din partea Maicii Starete si a ierarhului locului, in acest caz IPS Teofan al Moldovei dar, pentru ca deja exista binecuvantarea fostului Mitropolit Daniel, actualul Patriarh al BOR, in mod normal ar trebui doar sa li se reaminteasca acestora, pentru a se incepe lucrarile si a se introduce pe harta traseelor manastiresti si aceasta mica minune.</p>
<p style="text-align: center"><a href="http://roncea.ro/wp-content/uploads/2010/07/Casa-lui-Eminescu-de-la-Varatec-2.jpg" onclick="javascript:pageTracker._trackPageview('/outbound/article/roncea.ro');" rel="lightbox[903]"><a rel="attachment wp-att-904" href="http://www.uniristu.ro/2010/07/02/campanie-salvati-casa-lui-eminescu-de-la-varatec-scrieti-patriarhului-daniel-mitropolitului-teofan-ministerului-culturii-si-academiei-romane-acum-preluati-si-raspanditi-chemarea-la-160-de-ani-d/casa-lui-eminescu-de-la-varatec/"><img class="aligncenter size-medium wp-image-904" src="http://www.uniristu.ro/wp-content/uploads/2010/07/Casa-lui-Eminescu-de-la-Varatec-300x225.jpg" alt="" width="300" height="225" /></a><img class="aligncenter" src="http://roncea.ro/wp-content/uploads/2010/07/Casa-lui-Eminescu-de-la-Varatec-2.jpg" alt="" width="500" height="375" /></a></p>
<p>Obiect de patrimoniu naţional, casa lui Eminescu de la Văratec, aflată în proprietatea mânăstirii, este “singura casă din România, în afara celei de la Ipoteşti, în care urmele şederii poetului pot fi dovedite peste timp şi care poate căpăta numele de casă memorială”, afirma specialistii.</p>
<p style="text-align: center"><a href="http://roncea.ro/wp-content/uploads/2010/07/Casa-lui-Eminescu-de-la-Varatec-3.jpg" onclick="javascript:pageTracker._trackPageview('/outbound/article/roncea.ro');" rel="lightbox[903]"><img class="aligncenter" src="http://roncea.ro/wp-content/uploads/2010/07/Casa-lui-Eminescu-de-la-Varatec-3.jpg" alt="" width="500" height="375" /></a></p>
<p>Situată la marginea de sus a satului, pe o coastă de deal, în spatele cimitirului monahiilor, casa nu iese în evidenţă decât prin starea avansată de degradare în care se găseşte. Despre faptul că în perioada 1874-1889 a fost locuită de Eminescu, nici un indiciu. Despre statutul de casă memorială, pe care demult ar fi trebuit să-l dobândească, nici pomeneală, scrie pe blogul sau Mili Casapu, autoarea semnalului si a fotografiilor, care continua:</p>
<p>“Până să pătrund înăuntru, încerc să mi-l închipui pe Eminescu, aşa cum şi-l amintesc călugăriţele care au avut norocul să-l zărească aici, unde a locuit pentru a fi mai mult în preajma Veronicăi, pe când venea să o viziteze: visând cu ochii larg deschişi în spatele ferestrelor odăii din stânga, în care a scris “Călin” ori ieşind, pregătit de plimbare, cu părul răvăşit, îmbrăcat într-un sacou albastru de şiac, alături de prietenul său Creangă.</p>
<p>Mă trezesc însă urgent la realitate, de îndată ce păşesc în holul lung, care desparte singurele două odăi, altădată ca lacrima de curate.</p>
<p style="text-align: center"><a href="http://roncea.ro/wp-content/uploads/2010/07/Casa-lui-Eminescu-de-la-Varatec-41.jpg" onclick="javascript:pageTracker._trackPageview('/outbound/article/roncea.ro');" rel="lightbox[903]"><img class="aligncenter" src="http://roncea.ro/wp-content/uploads/2010/07/Casa-lui-Eminescu-de-la-Varatec-41.jpg" alt="" width="500" height="655" /></a></p>
<p><em>Odaia în care Eminescu a scris “Călin”</em></p>
<p>In ciuda interiorului vandalizat, la exterior sunt vizibile încercări timide de cosmetizare a semnelor fireşti pe care trecerea timpului le-a lăsat asupra construcţiei.</p>
<p style="text-align: center"><a href="http://roncea.ro/wp-content/uploads/2010/07/Casa-lui-Eminescu-de-la-Varatec-pridvor.jpg" onclick="javascript:pageTracker._trackPageview('/outbound/article/roncea.ro');" rel="lightbox[903]"><img class="aligncenter" src="http://roncea.ro/wp-content/uploads/2010/07/Casa-lui-Eminescu-de-la-Varatec-pridvor.jpg" alt="" width="550" height="359" /></a></p>
<p>Chiar şi în aceste condiţii, procesul de restaurare a clădirii nu mai poate fi multă vreme amânat. <strong>Asta daca nu cumva se doreste chiar naruirea si, apoi, demolarea casei…</strong></p>
<p>Apelul privind salvarea casei lui Eminescu de la Văratec, formulat cu opt ani în urmă de Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, căreia i s-au alăturat cunoscute instituţii mass-media, s-ar părea că nu a reuşit să convingă îndeajuns opinia publica sau staretia de la Varatec de importanţa proiectului de reabilitare. Relansarea acestuia, la 160 de ani de la naşterea lui Eminescu, ar putea avea însă sorţi de izbândă.</p>
<p>În ceea ce mă priveşte, nu cred că cele câteva fotografii şi scurtele comentarii prezentate să impresioneze întratât încât să facă banii să curgă, dar sper să trezească măcar curiozitatea, dacă nu dorinţa de a ajuta.</p>
<p>Pentru a ajunge la casa lui Eminescu de la Văratec, schiţa de mai jos este, consider eu, pe deplin edificatoare.</p>
<p style="text-align: center"><a href="http://roncea.ro/wp-content/uploads/2010/07/Casa-lui-Eminescu-de-la-Varatec-Harta.jpg" onclick="javascript:pageTracker._trackPageview('/outbound/article/roncea.ro');" rel="lightbox[903]"><img class="aligncenter" src="http://roncea.ro/wp-content/uploads/2010/07/Casa-lui-Eminescu-de-la-Varatec-Harta.jpg" alt="" width="500" height="476" /></a></p>
<p>Cei care vor să sprijine refacerea casei lui Eminescu de la Văratec îşi pot face cunoscută intenţia, transmiţând prietenilor, rudelor, cunoscuţilor, persoanelor publice, posturilor de televiziune, publicaţiilor, instituţiilor etc link-ul articolului de faţă, însoţit de mesajul ”Susţin restaurarea casei lui Eminescu din Văratec””.</p>
<p>Evident, exista deja o mana destul de viguroasa de sustinatori locali si la nivel national, intre care se numara si autorii site-ului <a href="http://www.mihai-eminescu.ro/" onclick="javascript:pageTracker._trackPageview('/outbound/article/www.mihai-eminescu.ro');">Mihai Eminescu.ro</a>, condusi de o profesoara energica si plina de evlavie, Doina Ciobanu, de la Scoala cu clasele I-VIII Nr 3 din Suceava, avand in invatamant o vechime de peste 35 de ani si care, de 14 ani, sustine rubrica unei emisiuni religioase -TREPTE SPRE LUMINA – la actualul post de televiziune Intermedia Suceava. Exista si banii, exista si dorinta. Mai lipseste vointa celor care trebuie sa aprobe restaurarea casei. Tocmai de aceea reinnom Apelul <strong>Salvati casa lui Eminescu de la Varatec</strong>! si va rugam sa il retransmiteti urmatorilor:</p>
<p>Patriarhului Bisericii Ortodoxe Romane, PF Daniel – <a href="mailto:cancelaria@patriarhia.ro">cancelaria@patriarhia.ro</a></p>
<p>Mitropolitului Moldovei si Bucovinei, IPS Teofan – <a href="http://www.mmb.ro/ro/contact.html" onclick="javascript:pageTracker._trackPageview('/outbound/article/www.mmb.ro');">http://www.mmb.ro/ro/contact.html</a></p>
<p>Ministrului Culturii si Patrimoniului National, Kelemen Hunor – <a href="mailto:cabinet.ministru@cultura.ro">cabinet.ministru@cultura.ro</a></p>
<p>Institutul National al Monumentelor Istorice – <a href="mailto:contact@monumente-istorice.ro" target="_blank">contact@monumente-istorice.ro</a></p>
<p>Academia Romana – Presedinte Ionel Haiduc – <a href="mailto:ihaiduc@acad.ro">ihaiduc@acad.ro</a></p>
<p>Sectia de Filologie si Literatura – Acad Eugen Simion, Secretar stiintific: <a href="mailto:nic@acad.ro">nic@acad.ro</a></p>
<p>Sectia de Filosofie, Teologie, Psihologie si Pedagogie – Acad Alexandru Surdu, Secretar stiintific – <a href="mailto:aiftinca@acad.ro">aiftinca@acad.ro</a></p>
<p>Fundatia “Credinta si Creatie. Acad. Zoe Dumitrescu-Busulenga – Maica  Benedicta” – <a href="mailto:manastirea@putna.ro">manastirea@putna.ro</a></p>
<p><strong>Scrieti, preluati bannerul campaniei si difuzati aceaste informatii mai departe pana la restaurarea casei Eminescu de la Varatec si redarea ei publicului larg</strong></p>
<p><em>Surse: </em><a href="http://milikas.wordpress.com/" onclick="javascript:pageTracker._trackPageview('/outbound/article/milikas.wordpress.com');">http://milikas.wordpress.com/</a> , <a href="http://vlad-mihai.blogspot.com/2010/01/sustin-restaurarea-casei-lui-eminescu.html" onclick="javascript:pageTracker._trackPageview('/outbound/article/vlad-mihai.blogspot.com');">Romania uneste-te!</a>, <a href="http://www.mihai-eminescu.ro/" onclick="javascript:pageTracker._trackPageview('/outbound/article/www.mihai-eminescu.ro');">Mihai-Eminescu.ro</a></p>
<p class="addtoany_share_save_container">
    <a class="a2a_dd addtoany_share_save" href="http://www.addtoany.com/share_save?sitename=Uniristu%26%23039%3B&amp;siteurl=http%3A%2F%2Fwww.uniristu.ro%2F&amp;linkname=CAMPANIE%3A%20Salva%C5%A3i%20casa%20lui%20Eminescu%20de%20la%20V%C4%83ratec%21%20Scrie%C5%A3i%20Patriarhului%20Daniel%2C%20Mitropolitului%20Teofan%2C%20Ministerului%20Culturii%20%C5%9Fi%20Academiei%20Rom%C3%A2ne%2C%20acum.%20Prelua%C5%A3i%20%C5%9Fi%20r%C4%83sp%C3%A2ndi%C5%A3i%20chemarea%2C%20la%20160%20de%20ani%20de%20la%20na%C5%9Fterea%20Rom%C3%A2nului%20Absolut&amp;linkurl=http%3A%2F%2Fwww.uniristu.ro%2F2010%2F07%2F02%2Fcampanie-salvati-casa-lui-eminescu-de-la-varatec-scrieti-patriarhului-daniel-mitropolitului-teofan-ministerului-culturii-si-academiei-romane-acum-preluati-si-raspanditi-chemarea-la-160-de-ani-d%2F" onclick="javascript:pageTracker._trackPageview('/outbound/article/www.addtoany.com');"><img src="http://www.uniristu.ro/wp-content/plugins/add-to-any/share_save_120_16.gif" width="120" height="16" alt="Share/Save/Bookmark"/></a>

	</p>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.uniristu.ro/2010/07/02/campanie-salvati-casa-lui-eminescu-de-la-varatec-scrieti-patriarhului-daniel-mitropolitului-teofan-ministerului-culturii-si-academiei-romane-acum-preluati-si-raspanditi-chemarea-la-160-de-ani-d/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Versiunea maghiara fata de evenimentele din martie 1990, de la Tg. Mures, pe Duna.</title>
		<link>http://www.uniristu.ro/2010/06/29/versiunea-maghiara-fata-de-evenimentele-din-martie-1990-de-la-tg-mures-pe-duna/</link>
		<comments>http://www.uniristu.ro/2010/06/29/versiunea-maghiara-fata-de-evenimentele-din-martie-1990-de-la-tg-mures-pe-duna/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 29 Jun 2010 09:36:47 +0000</pubDate>
		<dc:creator>uniristu'</dc:creator>
				<category><![CDATA[Blogway iti zice Salut]]></category>
		<category><![CDATA[ardealul]]></category>
		<category><![CDATA[duna]]></category>
		<category><![CDATA[martie 1990]]></category>
		<category><![CDATA[tg mures]]></category>
		<category><![CDATA[transilvania]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.uniristu.ro/2010/06/29/versiunea-maghiara-fata-de-evenimentele-din-martie-1990-de-la-tg-mures-pe-duna/</guid>
		<description><![CDATA[Chiar acum uitandu-ma din post in post, am trecut si la Duna care ce credeti ca prezenta? Un documentar, in versiune maghiara, legat de evenimentele de la Tg. Mures din martie &#8216;90. Mai era si subtitrat in română, sa intelegem si noi violentele cauzate de români.
Se pledează pentru rolul de victime pe care l-au avut [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Chiar acum uitandu-ma din post in post, am trecut si la Duna care ce credeti ca prezenta? Un documentar, in versiune maghiara, legat de evenimentele de la Tg. Mures din martie &#8216;90. Mai era si subtitrat in română, sa intelegem si noi violentele cauzate de români.<br />
Se pledează pentru rolul de victime pe care l-au avut maghiarii, dar nu se uita nici de &#8220;violenţii şi instigatorii&#8221; români. Se condamna autoritaţile ca au intervenit prea târziu, pentru a-i &#8220;salva&#8221; pe maghiari! Vatra Românească este asociată deseori cu românii &#8220;ucigaşi&#8221;.<br />
Vecinii noştri, de la vest, nu înţeleg de ce s-a ajuns la violenţe, când ei manifestau calm.<br />
Se mai intreabă ironic: Ce căutau ţărani români la evenimente? din Valea Gurghiului? sugerând că aceştia, asemenea altor contra-manifestanţi români, au fost aduşi forţat.<br />
Sunt multe lucruri, spuse in acest documentar, care sunt clar impotriva românilor. Unul dintre ele este atunci când o tânără maghiară prezintă câteva sticle de bautură goale şi afirmă că acestea sunt ale românilor anti-manifestanţi.<br />
Printre intervievaţi sunt atât maghiari (unii prezenţi în guvernul actual sau în administraţiile locale şi judeţene ale zonelor Harghita, Covasna, Mureş ş.a.), dar şi români (printre care foştii politicieni din guvernul de la acea dată).<br />
Da&#8217; Ardealul tot al nostru e !!!</p>
<p class="addtoany_share_save_container">
    <a class="a2a_dd addtoany_share_save" href="http://www.addtoany.com/share_save?sitename=Uniristu%26%23039%3B&amp;siteurl=http%3A%2F%2Fwww.uniristu.ro%2F&amp;linkname=Versiunea%20maghiara%20fata%20de%20evenimentele%20din%20martie%201990%2C%20de%20la%20Tg.%20Mures%2C%20pe%20Duna.&amp;linkurl=http%3A%2F%2Fwww.uniristu.ro%2F2010%2F06%2F29%2Fversiunea-maghiara-fata-de-evenimentele-din-martie-1990-de-la-tg-mures-pe-duna%2F" onclick="javascript:pageTracker._trackPageview('/outbound/article/www.addtoany.com');"><img src="http://www.uniristu.ro/wp-content/plugins/add-to-any/share_save_120_16.gif" width="120" height="16" alt="Share/Save/Bookmark"/></a>

	</p>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.uniristu.ro/2010/06/29/versiunea-maghiara-fata-de-evenimentele-din-martie-1990-de-la-tg-mures-pe-duna/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>4 iunie &#8211; Dreptatea de la Trianon</title>
		<link>http://www.uniristu.ro/2010/06/03/4-iunie-dreptatea-de-la-trianon/</link>
		<comments>http://www.uniristu.ro/2010/06/03/4-iunie-dreptatea-de-la-trianon/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 03 Jun 2010 21:18:28 +0000</pubDate>
		<dc:creator>uniristu'</dc:creator>
				<category><![CDATA[Blogway iti zice Salut]]></category>
		<category><![CDATA[4 iunie]]></category>
		<category><![CDATA[trianon]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.uniristu.ro/2010/06/03/4-iunie-dreptatea-de-la-trianon/</guid>
		<description><![CDATA[Cu 90 de ani in urma se semna Tratatul de la Trianon, prin care României ii revenea Transilvania, care a fost secole sub stapanire maghiara. Se facea o dreptate asteptata cu multa nadejde de catre români, care au indurat suferinte cumplite pentru dragostea lor de pamantul stramosesc .
SA REMEMORAM DREPTATEA DE LA TRIANON!!! 90 de [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Cu 90 de ani in urma se semna Tratatul de la Trianon, prin care României ii revenea Transilvania, care a fost secole sub stapanire maghiara. Se facea o dreptate asteptata cu multa nadejde de catre români, care au indurat suferinte cumplite pentru dragostea lor de pamantul stramosesc .<br />
SA REMEMORAM DREPTATEA DE LA TRIANON!!! 90 de ani <img class="alignnone" src="http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/21/Treaty_of_Trianon_1920_Austria_Hungary_ethnic_map_hun.png" alt="" width="541" height="357" /></p>
<p class="addtoany_share_save_container">
    <a class="a2a_dd addtoany_share_save" href="http://www.addtoany.com/share_save?sitename=Uniristu%26%23039%3B&amp;siteurl=http%3A%2F%2Fwww.uniristu.ro%2F&amp;linkname=4%20iunie%20%26%238211%3B%20Dreptatea%20de%20la%20Trianon&amp;linkurl=http%3A%2F%2Fwww.uniristu.ro%2F2010%2F06%2F03%2F4-iunie-dreptatea-de-la-trianon%2F" onclick="javascript:pageTracker._trackPageview('/outbound/article/www.addtoany.com');"><img src="http://www.uniristu.ro/wp-content/plugins/add-to-any/share_save_120_16.gif" width="120" height="16" alt="Share/Save/Bookmark"/></a>

	</p>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.uniristu.ro/2010/06/03/4-iunie-dreptatea-de-la-trianon/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Interviu cu Părintele Justin Pârvu: Sfinţii din Aiud- glasul care strigă în pustia lumii de azi.</title>
		<link>http://www.uniristu.ro/2010/05/13/interviu-cu-parintele-justin-parvu-sfintii-din-aiud-glasul-care-striga-in-pustia-lumii-de-azi/</link>
		<comments>http://www.uniristu.ro/2010/05/13/interviu-cu-parintele-justin-parvu-sfintii-din-aiud-glasul-care-striga-in-pustia-lumii-de-azi/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 13 May 2010 09:56:15 +0000</pubDate>
		<dc:creator>batranu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Blogway iti zice Salut]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.uniristu.ro/?p=895</guid>
		<description><![CDATA[

Interviu cu Parintele Justin Parvu: Sfintii din Aiud- glasul care striga in pustia lumii de azi
- Parinte, s-a creat o intreaga valva pe seama proiectului manastirii sau memorialului de la Aiud. Stim ca sfintia voastra ati sustinut un proiect, momentan aflat in atentia IPS Andrei, dar care a acordat mai mult credit unui proiect mai [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div>
<p><a href="http://roncea.ro/wp-content/uploads/2010/05/Atitudini-Nr-7-Valeriu-Gafencu-Parintele-Justin-Parvu-Sfintii-Inchisorilor.jpg" onclick="javascript:pageTracker._trackPageview('/outbound/article/roncea.ro');" rel="lightbox[895]"><img src="http://roncea.ro/wp-content/uploads/2010/05/Atitudini-Nr-7-Valeriu-Gafencu-Parintele-Justin-Parvu-Sfintii-Inchisorilor.jpg" alt="" width="570" height="852" /></a></p>
<p><strong>Interviu cu Parintele Justin Parvu: Sfintii din Aiud- glasul care striga in pustia lumii de azi</strong></p>
<p><em>- Parinte, s-a creat o intreaga valva pe seama proiectului manastirii sau memorialului de la Aiud. Stim ca sfintia voastra ati sustinut un proiect, momentan aflat in atentia IPS Andrei, dar care a acordat mai mult credit unui proiect mai putin ortodox din punct de vedere arhitectural, sustinut insa de personaje ale mass-mediei romanesti, cum ar fi domnul Dan Puric si altii, care au lasat impresia mai mult a unor interese profitabile decat a proslavirii sfintilor martiri de la Aiud. Cine este in drept sa hotarasca asupra acestui proiect? De ce credeti ca glasul fostilor detinuti este oprimat si acum, dupa atatia ani de la caderea cenzurii si comunismului?</em></p>
<p>- Dragii mei, pentru mine Aiudul are o semnificatie mult mai profunda decat leo acorda mai marii lumii de azi. Aiudul ar trebui sa fie pentru noi centrul principal de preocupare al intregului nostru neam crestin ortodox, pentru ca de aici se leaga toata forta de traire si de rugaciune a noastra, la ora actuala, prin puritatea martirilor, a anilor si miilor de ani care s-au scurs prin toate aceste celule. Aiudul nu poate fi monopolizat de nimeni; Aiudul nu este o granita, nu este un loc inchis de unde se adapa numai neamul nostru. Aiudul este un centru de traire duhovniceasca, de spiritualitate si model de viata pentru toate neamurile crestine, in special pentru ortodoxie, pentru ca forta si idealul acestor martiri se rasfrange asupra unui intreg neam crestinesc, nu doar peste Romania. Ei sunt glasul care striga in pustie in veacul acesta rece si mort si lipsit de viata duhovniceasca si de luptatori vaditi impotriva prigonitorilor crestinismului pe toate planurile. Ele sunt singurele glasuri care ne unesc pe noi intr-un singur glas catre ceruri pentru salvarea si viitorul neamului nostru. Vremurile sunt destul de grele, mai mult decat banuim noi. Nu este vorba despre o greutate materiala, financiara, economica. Este o criza spirituala care a cuprins intreaga lume si aceasta criza a dat si peste Rasaritul acesta ortodox si in special, Romania, tara ortodoxa care a mai ramas in picioare cu fata catre ceruri. Pentru mine, in lupta asta crancena intre ateism si ortodoxie care este din ce in ce mai puternica, singurul glas curat catre Dumnezeu este glasul romanilor, prin sangele martirilor din Aiud si de prin toate puscariile comuniste, Pitestiul, Gherla, cetatui de rezistenta anticomuniste. Cand in puscariile noastre judetene, cum era de pilda in Suceava, prin 1949, se faceau odioasele arestari, zaceau copii de 15- 16 ani, si copii de san care au fost luati de la cresele lor si adusi cu mamele lor la ancheta, cu tatii lor, adusi aici intemnitati. Ce jertfa mai placuta si mai curata poate fi decat a acestei generatii in fata careia noi trebuie sa ne inchinam? Nu este admis sa vorbim altfel despre lucrurile acestea pentru ca numai niste atei, niste oameni uratori de neam si de Biserica pot sa se mai opuna acestor idealuri crestine, curate, sanatoase care ar putea sa dea nastere unui simbol al adevarului de lupta crestin ortodoxa.</p>
<p>Este inadmisibil sa se gandeasca cineva ca aici e vorba despre centru cultural, despre centru de cercetari martirologice, de cercetari istorice samd. Aici este vorba despre fondarea unei biserici crestine ortodoxe, care sa ne adanceasca comuniunea cu martirii trecutului nostru. S-a creat o mare confuzie in privinta sensului de schit sau de manastire.</p>
<p>Ce est un schit? Un schit este radacina, samburele unei manastiri; nu e altceva. Un schit are un numar de pana in 15 calugari, si ce este mai mult devine o manastire. Schitul este nucleul de inceput al monahismului nostru si leaganul formarii neamului nostru. Ce a fost manastirea Neamtu, de pilda, cetatea acesta voievodala? Ce a fost Putna, toate cetatile marete ale domnitorilor nostri? Au fost niste schituri. Intai domnitorul a dat o mostenire de pamant, cateva zeci de hectare, unde s-au adunat cei mai buni dintre crestini, calugari si care au inceput sa faca pomenirea ctitorilor, voievozilor si a tuturor din trecut. S-a dezvoltat Putna, mrea Neamtu – manastiri domnesti, care duc mai departe crezul nostru crestin ortodox. Ce a fost m-rea Neamtului initial? A fost un schit, a devenit o manastire, apoi un centru cultural; acolo s-au adapostit toti scriitorii nostri mari: Eminescu, Sadoveanu, Creanga, Arghezi si altii, care au ajutat si au cautat sa dezvolte cultura romaneasca in baza traditiei si obiceiurilor noastre ortodoxe. Acum se bat in terminologie si se bat in nimicuri cum ca facem schit, cum ca facem manastire, cum ca facem centru de studii. Pai cand am spus manastire, implicit este vorba si despre centru cultural. Pentru ca aici se celebreaza jertfa Mantuitorului nostru Iisus Hristos, de aici izvorasc toate cazaniile, toate cartile, de aici izvoraste toata cultura noastra romaneasca; restul este imitatie. Ca se aproba, ca nu se aproba, ca se denumeste, se calculeaza – nu este altceva decat o rea vointa a tuturor care se opun la jertfa si la valorile noastre crestine. A te opune Aiudului, este echivalent cu a te impotrivi Imparatiei lui Dumnezeu, direct; acestia anuleaza jertfa martirilor, anuleaza viata noastra spirituala atat aici cat si dincolo. A fost o durere pentru mine faptul ca nu s-a luat in considerare si parerea noastra, a fostilor detinuti si acest lucru mi-a reamintit de dictatura comunista. Am avut sentimentul ca nu se vrea cu niciun chip implicarea celor care s-au jertfit si au marturisit acolo. Nu cumva sa scrie istoria cine a jertfit pe acele locuri si cine a scos tara de sub comunism, nu cumva sa ramana acolo o marturie adevarata pentru viitorul si fiii neamului nostru. Sa inventeze ei istoria dupa cum le convine lor.</p>
<p><em>- Dar ce parere aveti despre acesti oameni de cultura care vor sa transforme intr-o firma acel loc sfant, arogandu-si drepturi nemeritate?</em></p>
<p>- Mai, oamenii acestia nu sunt niste oameni de cultura, sunt niste speculanti de istorie, arta si filosofie, pe ici pe colo si nu fac altceva decat sa incurce mintile oamenilor. Nu gasesc oameni de cultura care sa se opuna la o frumusete asa cum ar trebui sa fie Aiudul.</p>
<p><em>- Credeti ca poate fi curata  activitatea unor oameni care au asocieri cu diverse cluburi si  organizatii indoielnice?</em></p>
<p>- Nici pomeneala. Nu are ce cauta asa ceva in cetatea aceasta a Aiudului; aici a fost o conceptie curat crestina si nationala; tocmai aceste organizatii, masoneria a fost cea care a oprimat si a inchis acolo miile de crestini si au dat condamnari de sute de mii de ani. Acestia sunt si raman in intuneric; pentru ei Aiudul este cel mai mare junghi in inima lor; in realitate ei nu urmaresc decat sa distruga si sa descompuna orice notiune de adevar ortodox. Si acestia nu pot fi decat cei care de la inceput au ucis impotriva lui Hristos pe cei 14 mii de prunci, aceiasi sunt pana la revolutia franceza, si au continuat cu revolutia din Rusia, si pana in zilele noastre nu inceteaza sa lucreze la distrugerea planului nostru crestin ortodox.</p>
<p><em>- Multa lume se intreaba cum de v-ati suparat pe Dan Puric, mai ales ca sfintia voastra i-ati aratat calea catre Biserica si ati rostit multe cuvinte laudative la adresa lui?</em></p>
<p>- Mai in privinta lui merge zicala aceea  romaneasca: „Un om, ca sa-l cunosti, trebuie sa mananci o banita de  sare”.</p>
<p><em>- Credeti ca actoria poate fi un  mijloc de pescuire duhovniceasca?</em></p>
<p>- Bineinteles, dar depinde in ce duh o faci, cum o faci. Daca nu ai pocainta, in zadar este toata lucrarea ta. Actoria este si falsitate. Depinde cat adevar ai in tine ca artist. Acesti actori care intr-o ora pot schimba trei masti, asa cum m-a pacalit si pe mine, aici… Eu i-am dat o sansa si o mana de dragoste domnului Puric, ca unul ce putea sluji cauzei acestui neam… dar, in sfarsit este loc de pocainta pentru fiecare, pentru cel mai mare criminal.</p>
<p><em>- Cum credeti ca ar trebui sa se raporteze o personalitate culturala fata de toate aceste asociatii murdare care conduc lumea si nu iti permit sa te extinzi mai mult daca nu pactizezi cu ei cumva?</em></p>
<p>- Pai, ori esti firul de izvor curat, neamestecat cu ape straine, ori esti o mare sarata care se compune din toate apele murdare care vin din lume. Noi ramanem pe acest fir ortodox curat, sanatos. Sigur ca au fost intotdeauna si oameni de atac impotriva acestui adevar si vor fi pana la sfarsitul veacurilor, insa noi nu trebuie sa ne micsoram in fata acestor incercari, pentru ca noi suntem radacina acestui neam; peste noi nu pot trece. Noi nu am cotropit pe nimeni; ei au venit peste noi si au amestecat toate limbile si cauta si pana astazi sa le amestece, si sa suceasca mintile credinciosilor nostri si intregii omeniri. Noi ne-am pastrat aici saracia si neamul, dupa cum spune poetul. Aici ne-am nascut, aici avem si drepturile noastre. Si mai mult, am fost aici permanent de straja Europei de Apus si ramanem si mai departe in aceeasi gandire crestin ortodoxa, a pacii, a linistii si a dragostei intregii lumi. Aceasta este conceptia, gandirea noastra, nu speculatie si amagire specifica oamenilor slabi.</p>
<p><em>- Credeti ca Romania ar fi putut  rezista prin propriile ei resurse fara ajutorul marilor puteri?</em></p>
<p>- Ar fi putut si oricand o poate face. Tara noastra este o tara care nu are nevoie de nimeni. Daca tara asta ar fi gospodarita de niste oameni care ii doare sufletul si inima pentru frumusetea acestei tari, nu am nevoie de nimic, nici de un surub occidental.</p>
<p><em>- Dar in cazul in care noi suntem  datori vanduti bancilor mondiale…</em></p>
<p>- Asta e altceva. Aici e criza aceasta economica, care tot manevrele marilor actionari sunt in spate, actionari care manevreaza tarile acestea mici si le conduc ei cum vor. Acuma le saracesc, acuma le imbogatesc, acuma le desfac, apoi maine le descompun si asta-i manevra lor, ca sa poata lovi cat mai mult in Hristos Cel inviat din morti…</p>
<p><em>- Credeti ca traim intr-o falsa libertate si preconizati instaurarea unei noi dictaturi? Ati vazut de pilda ce a patit Parintele Filotheu cu conferinta de la Onesti – a fost interzisa pe motive neclare…</em></p>
<p>- Da, ca si la Iasi… Se intampla la ora aceasta peste tot. Democratia este doar pentru ei, nu pentru noi. Noua dictatura este instalata deja, noi nu avem decat sa ne pregatim de asprimile si de metodele satanice pe care le vor exercita asupra noastra.</p>
<p><em>- Cadem insa in capcana aceasta ca  ni se pare ca suntem liberi si putini se dezmeticesc din aceasta betie.</em></p>
<p>- Bine, dar nu multimea dirijeaza lumea… ci oameni care iau asupra lor jugul si duc mai departe crucea unui neam. Tineretul din 1948 ei au fost elita neamului nostru; restul… trepadusi pe langa ei.</p>
<p><em>- Ce recomandati oamenilor cu  privire la aceste vaccinuri obligatorii?</em></p>
<p>- Pai, da, sunt obligatorii. Acuma vine  si te executa daca nu te vaccinezi. Te executa, ai gatit-o! Mucenic vei  fi!</p>
<p><em>- Si credeti ca e un act de martiraj  daca refuzi aceste vaccinuri sau mai bine le acceptam si sa suportam  consecintele?</em></p>
<p>- Ori una ori alta, dar asta este o cale  mai cu compromis.</p>
<p><em>- Considerati ca este mai bine pentru crestini sa-si pregateasca din timp niste fortarete sau e de preferat ca fiecare sa stea la locul lui si sa se pregateasca de mucenicie?</em></p>
<p>- Ei nu vor lovi chiar asa in masa, vor lovi sistematic. Acuma vin cu gardasilul, cu gripa porcina… vrei – nu vrei, trebuie sa bei otrava. Maine – poimaine vine cu alta interdictie – nu ai sa mai poti bea apa dintr-o fantana, dintr-un paraoas, n-ai sa poti avea o planta, n-ai sa poti avea un pom si incetisor asa te aduce de nu mai ai suflare. Ei, pe de alta parte vin si cu otravirea alimentatie pe care tio impune… o sa traim cu pilule. Iei pilula felul I, pilula felul II, si pilula felul III – apa. Ei fac o aplicare directa, au renuntat la experimente, pentru ca au de sapte mii de ani o experienta in istorie cu fel si fel de metode cu popoarele acestea crestine. Noi suntem ca o pisica ce se joaca cu soarecul… asa suntem noi in fata acestor forte ale raului ce se napustesc asupra noastra. Dar nu ne ramane decat sa ne rugam, sa ne ingradim sa putem avea curajul sa intampinam cu toata dragostea si fermitatea jertfa aceasta pentru Hristos. Asa cum au facut sfintii martiri din primele secole si pana in zilele noastre, asa trebuie sa mergem si noi sa ne gaseasca oarecum pregatiti de lupta.</p>
<p>Interviu realizat de Monahia Fotini, batjocorita “crestineste” de actorul Dan Puric in conferintele sale publice tip Klaus Kenneth</p>
<p>5  august 2009, Sf. Cuv. Ioan Iacob de la Neamt, extras din <a href="http://atitudini.com/atitudini-nr-7/" onclick="javascript:pageTracker._trackPageview('/outbound/article/atitudini.com');">nr.7 al  revistei Atitudini</a></p>
<p><em>Vezi si</em> <a title="Permanent Link to BOMBA: Biserica Catolica  beatifica primul martir al temnitelor comuniste, ucis la Aiud: Szilárd  Bogdánffy. Sfantul Valeriu Gafencu, care si-a dat viata pentru colegii  de celula, cum ar fi supravietuitorul Richard Wurmbrand, inca asteapta  mila BOR" rel="bookmark" href="http://roncea.ro/2010/05/12/2010/05/12/bomba-biserica-catolica-beatifica-primul-martir-al-temnitelor-comuniste-ucis-la-aiud-szilard-bogdanffy-sfantul-valeriu-gafencu-care-si-a-dat-viata-pentru-colegii-de-celula-printre-care-si-pentru/" onclick="javascript:pageTracker._trackPageview('/outbound/article/roncea.ro');">BOMBA: Biserica Catolica beatifica primul martir al temnitelor comuniste, ucis la Aiud: Szilárd Bogdánffy. Sfantul Valeriu Gafencu, care si-a dat viata pentru colegii de celula, cum ar fi supravietuitorul Richard Wurmbrand, inca asteapta mila BOR</a></p>
</div>
<p class="addtoany_share_save_container">
    <a class="a2a_dd addtoany_share_save" href="http://www.addtoany.com/share_save?sitename=Uniristu%26%23039%3B&amp;siteurl=http%3A%2F%2Fwww.uniristu.ro%2F&amp;linkname=Interviu%20cu%20P%C4%83rintele%20Justin%20P%C3%A2rvu%3A%20Sfin%C5%A3ii%20din%20Aiud-%20glasul%20care%20strig%C4%83%20%C3%AEn%20pustia%20lumii%20de%20azi.&amp;linkurl=http%3A%2F%2Fwww.uniristu.ro%2F2010%2F05%2F13%2Finterviu-cu-parintele-justin-parvu-sfintii-din-aiud-glasul-care-striga-in-pustia-lumii-de-azi%2F" onclick="javascript:pageTracker._trackPageview('/outbound/article/www.addtoany.com');"><img src="http://www.uniristu.ro/wp-content/plugins/add-to-any/share_save_120_16.gif" width="120" height="16" alt="Share/Save/Bookmark"/></a>

	</p>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.uniristu.ro/2010/05/13/interviu-cu-parintele-justin-parvu-sfintii-din-aiud-glasul-care-striga-in-pustia-lumii-de-azi/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Înălțarea Domnului la cer și înălțarea noastră – Părintele Dumitru Stăniloae</title>
		<link>http://www.uniristu.ro/2010/05/12/inal%c8%9barea-domnului-la-cer-%c8%99i-inal%c8%9barea-noastra-%e2%80%93-parintele-dumitru-staniloae/</link>
		<comments>http://www.uniristu.ro/2010/05/12/inal%c8%9barea-domnului-la-cer-%c8%99i-inal%c8%9barea-noastra-%e2%80%93-parintele-dumitru-staniloae/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 12 May 2010 21:42:38 +0000</pubDate>
		<dc:creator>batranu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Blogway iti zice Salut]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.uniristu.ro/?p=891</guid>
		<description><![CDATA[Înălțarea lui Hristos cu trupul la cer si sederea Lui de-a dreapta Tatalui inseamna ridicarea Lui ca om la treapta de suprema eficacitate asupra celor ce cred. In aceasta sta puterea si slava suprema la care S-a urcat Hristos prin Inaltarea la cer. “Trupul domnesc“, ridicat nu numai la cer, ci “la cerul cerului“, “mai [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a rel="attachment wp-att-892" href="http://www.uniristu.ro/2010/05/12/inal%c8%9barea-domnului-la-cer-%c8%99i-inal%c8%9barea-noastra-%e2%80%93-parintele-dumitru-staniloae/inaltarea-domnului-220x300/" ><img class="aligncenter size-full wp-image-892" src="http://www.uniristu.ro/wp-content/uploads/2010/05/Inaltarea-Domnului-220x300.jpg" alt="" width="220" height="300" /></a>Înălțarea lui Hristos cu trupul la cer si sederea Lui de-a dreapta Tatalui inseamna ridicarea Lui ca om la treapta de suprema eficacitate asupra celor ce cred. In aceasta sta puterea si slava suprema la care S-a urcat Hristos prin Inaltarea la cer. “<em>Trupul domnesc</em>“, ridicat nu numai la cer, ci “<em>la cerul cerului</em>“, “<em>mai presus de toata autoritatea si stapanirea si de tot numele si demnitatea</em>“, care e numit de Isaia “<em>muntele lui Dumnezeu si casa lui Dumnezeu asezata pe varful tuturor muntilor</em>“, salasluieste in acelasi timp in intimitatea cea mai profunda a celor ce cred si se face vadit in intimitatea celor ce s-au curatit de patimi, ca “loc” prin care si din care izvoraste toata puterea de sfintire si de indumnezeire a noastra. Aceasta paradoxala coincidenta intre <em>tronul dumnezeiesc</em> si <em>intimitatea noastra</em> se datoreste faptului ca insusi trupul omenesc al Domnului sade pe tronul dumnezeiesc.</p>
<p>Occidentul crestin s-a departat de aceasta intelegere a Inaltarii Domnului cu trupul la suprema putere si slava, ca la suprema eficacitate a Lui, prin Salasluirea Lui concomitenta in noi. Pentru el Hristos a devenit, prin Inaltare, <em>un Stapan, un Domn exterior,</em> care iarta in baza puterii de a ierta obtinuta prin jertfa Lui, asigurandu-ne o fericire in viata viitoare. Catolicismul a putut astfel sa-I dea lui Hristos in Biserica un loctiitor, iar protestantismul a lasat pe fiecare ins cu “libertatea” lui in afara de lucrarea lui Hristos in oameni, care e o falsa libertate, odata ce e o libertate neeliberata de trufie si de patimi. Numai o libertate in Hristos si dupa chipul libertatii lui Hristos, ca eliberare de patimi si de trufie, insemnand unirea cu Acelasi Hristos si avand chipul lui Hristos imprimat in toti cei ce cred in El, se conciliaza cu unitatea tuturor in credinta si in intelegere, aflandu-se toti in ambianta aceieiasi iubiri a lui Dumnezeu, care hraneste si iubirea lor fata de El si pe cea intre ei.</p>
<p>Pentru crestinismul de la inceput, <em>asa cum a fost mentinut in Ortodoxie</em>, Inaltarea trupului Domnului la cer e inaltarea noastra insasi, inaltarea din patimile noastre, in unitate cu El, inaltarea inceputa pentru noi prin inaltarea Domnului, dar avand sa se continue pana la desavarsirea ei. “<em>De aceea ne bucuram, praznuind Invierea si Inaltarea si asezarea (in locul suprem) a firii noastre si inceputul invierii si al inaltarii tuturor celor ce cred</em>“. Caci “<em>de Invierea si de Inaltarea Mantuitorului nostru ne impartasim si ne vom impartasi toti</em>“. Fara indoiala, intimitatea noastra, sau a Bisericii, in care Se afla salasluit Hristos dupa inaltare, nu este ea insasi “<em>tronul</em>” unde Se afla Tatal cu Fiul. Tatal cu Fiul sunt totdeauna deasupra intimitatii noastre, pentru ca sa poata veni in ea de acolo. Tatal cu Fiul “vin” prin Duhul Sfant in intimitatea noastra, sau vin intr-o masura tot mai mare, sau <em>pot sa nu vina</em>; nu inima noastra este ultimul loc de unde izvoraste prezenta Tatalui si a Fiului. Tronul dumnezeiesc e suprema treapta a existentei, treapta de suprema transcendenta, sau izvorul si fundamentul ultim si nesfarsit unde toate isi au inceputul si cauza. Dar acolo e si starea de suprema pnevmatizare a trupului Fiului, care coincide cu comuniunea deplina a Tatalui si a Fiului si a Sfantului Duh.</p>
<p>Pe de alta parte “venirea” lui Hristos si a Tatalui de pe tronul Lor in intimitatea noastra, nu-i o mutare a Lor de la un loc la altul, ci numai patrunderea Lor, sau a supremului fundament si izvor al existentei, in noi, sau punerea noastra in legatura nemijlocita cu acest fundament viu sau izvor fara sfarsit al existentei, fara ca acest fundament viu si nesfarsit al existentei sa inceteze de a ramane deosebit de noi.</p>
<p>Crestinismul rasaritean, punand atata accent pe prezenta lui Hristos si a Tatalui in fiinta intima a credinciosilor prin Duhul Sfant, afirma o eficienta nemasurata a Lor, sau a Sfintei Treimi, in credinciosi inca din viata aceasta, daca acestia se straduiesc pentru curatirea lor de pacatele si de patimile care ii inchid in ei insisi. Prin aceasta credinciosii sunt tinuti in unitate si condusi pe calea sfinteniei, dupa asemanarea sfinteniei trupului lui Hristos, a carui stare de pnevmatizare culminanta e o stare de iradiere a Duhului Sfant, aflat in deplinatatea Lui in acest trup desavarsit transparent.</p>
<p>Sursa:</p>
<p><a href="http://blog.patermihail.ro/" onclick="javascript:pageTracker._trackPageview('/outbound/article/blog.patermihail.ro');">http://blog.patermihail.ro</a></p>
<p class="addtoany_share_save_container">
    <a class="a2a_dd addtoany_share_save" href="http://www.addtoany.com/share_save?sitename=Uniristu%26%23039%3B&amp;siteurl=http%3A%2F%2Fwww.uniristu.ro%2F&amp;linkname=%C3%8En%C4%83l%C8%9Barea%20Domnului%20la%20cer%20%C8%99i%20%C3%AEn%C4%83l%C8%9Barea%20noastr%C4%83%20%E2%80%93%20P%C4%83rintele%20Dumitru%20St%C4%83niloae&amp;linkurl=http%3A%2F%2Fwww.uniristu.ro%2F2010%2F05%2F12%2Final%25c8%259barea-domnului-la-cer-%25c8%2599i-inal%25c8%259barea-noastra-%25e2%2580%2593-parintele-dumitru-staniloae%2F" onclick="javascript:pageTracker._trackPageview('/outbound/article/www.addtoany.com');"><img src="http://www.uniristu.ro/wp-content/plugins/add-to-any/share_save_120_16.gif" width="120" height="16" alt="Share/Save/Bookmark"/></a>

	</p>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.uniristu.ro/2010/05/12/inal%c8%9barea-domnului-la-cer-%c8%99i-inal%c8%9barea-noastra-%e2%80%93-parintele-dumitru-staniloae/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>20 de ani de la Podul de Flori din 6 mai 1990. VIDEO / FOTO-GALERIE. “De la Nistru pan’ la Tisa”</title>
		<link>http://www.uniristu.ro/2010/05/06/20-de-ani-de-la-podul-de-flori-din-6-mai-1990-video-foto-galerie-%e2%80%9cde-la-nistru-pan%e2%80%99-la-tisa/</link>
		<comments>http://www.uniristu.ro/2010/05/06/20-de-ani-de-la-podul-de-flori-din-6-mai-1990-video-foto-galerie-%e2%80%9cde-la-nistru-pan%e2%80%99-la-tisa/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 06 May 2010 18:17:11 +0000</pubDate>
		<dc:creator>uniristu'</dc:creator>
				<category><![CDATA[Blogway iti zice Salut]]></category>
		<category><![CDATA[6 mai 1990]]></category>
		<category><![CDATA[basarabia]]></category>
		<category><![CDATA[podul de flori]]></category>
		<category><![CDATA[romania mare]]></category>
		<category><![CDATA[unire]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.uniristu.ro/?p=887</guid>
		<description><![CDATA[


 PRUT – TRUP FRANT
La 6 mai 1990, s-a scris probabil  cea mai frumoasa si emotionanta  poveste din istoria recenta a neamului  romanesc, stropita cu lacrimi si flori de  peste 1,2 milioane de romani,  care au organizat pe meleagurile Prutului o  impresionanta Mare Adunare  Nationala, intrata in istorie [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div id="content_div-8924">
<p><a href="http://roncea.ro/wp-content/uploads/2010/05/1990-DUPA-48-DE-ANI-PUN-PICIORUL-DIN-NOU-PE-PAMANTUL-NATAL-Foto-Valeriu-Oprea-Podul-de-Flori.jpg" onclick="javascript:pageTracker._trackPageview('/outbound/article/roncea.ro');" rel="lightbox[887]"><img title="1990 DUPA 48 DE ANI  PUN PICIORUL DIN NOU PE PAMANTUL NATAL Foto Valeriu Oprea Podul de  Flori" src="http://roncea.ro/wp-content/uploads/2010/05/1990-DUPA-48-DE-ANI-PUN-PICIORUL-DIN-NOU-PE-PAMANTUL-NATAL-Foto-Valeriu-Oprea-Podul-de-Flori.jpg" alt="" width="570" height="424" /></a></p>
<p><object classid="clsid:d27cdb6e-ae6d-11cf-96b8-444553540000" width="480" height="385" codebase="http://download.macromedia.com/pub/shockwave/cabs/flash/swflash.cab#version=6,0,40,0"><param name="allowFullScreen" value="true" /><param name="allowscriptaccess" value="always" /><param name="src" value="http://www.youtube.com/v/BNNnqNDqB3Q&amp;hl=en_US&amp;fs=1&amp;" /><param name="allowfullscreen" value="true" /><embed type="application/x-shockwave-flash" width="480" height="385" src="http://www.youtube.com/v/BNNnqNDqB3Q&amp;hl=en_US&amp;fs=1&amp;" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true"></embed></object></p>
<p><strong> PRUT – TRUP FRANT</strong></p>
<p><a href="http://roncea.ro/wp-content/uploads/2010/05/Podul-de-flori.jpg" onclick="javascript:pageTracker._trackPageview('/outbound/article/roncea.ro');" rel="lightbox[887]"><img title="Podul de flori" src="http://roncea.ro/wp-content/uploads/2010/05/Podul-de-flori.jpg" alt="" width="272" height="299" /></a>La 6 mai 1990, s-a scris probabil  cea mai frumoasa si emotionanta  poveste din istoria recenta a neamului  romanesc, stropita cu lacrimi si flori de  peste 1,2 milioane de romani,  care au organizat pe meleagurile Prutului o  impresionanta Mare Adunare  Nationala, intrata in istorie sub numele  “Podul de Flori”. Va  reamintim ca, la acea data, Moldova de peste Prut  era inca in  componenta URSS, la conducerea careia se afla reformistul  Mihail  Gorbaciov. Cel care, de altfel, a si aprobat, tacit, deschiderea   granitei dintre RSS Moldoveneasca si Romania, pentru ziua de 6 mai,   intre orele 13-19, fara a fi nevoie de pasapoarte sau vize.</p>
<p>Evenimentul “Podul de Flori” a fost initiat de Asociatia   Bucuresti-Chisinau, impreuna cu Frontul Popular din Moldova Sovietica.   In manifestul lansat de lideri politici si asociatii civice din cele   doua tari se spunea: “Prutul a fost si va ramane o apa care uneste doua   maluri ale Moldovei (…) Noi, romanii, suntem la noi acasa “de la Nistru  pan’ la Tisa”, din varful Carpatilor pana la  Mare. Si aceasta casa o  avem, de-acum inainte, cu toate usile deschise,  pentru a ne vedea la  fata cu fratii de acelasi sange si pentru a ne  intregi sufletele”.</p>
<p>In acea memorabila zi de 6 mai, sute de autobuze, automobile si   tractoare, pline cu romani, au pornit spre Prut, la mult-dorita   intalnire cu romanii-basarabeni. La ora 12, in bisericile de pe ambele   maluri ale Prutului, s-a oficiat un Te-Deum de pace si liniste   sufleteasca. Apoi, la ora 13, prin cele opt puncte de trecere a   frontierei, intinsa pe o lungime de 700 km, fluviul de romani a erupt   peste poduri, spre uimirea granicerilor sovietici, care nu intelegeau   nimic din aceasta “invazie”. Acolo, printre miile de ploiesteni, i-am   intalnit pe ing. Mircea Cosma, actualul presedinte al Consiliului   Judetean, insotit de fiica sa si de studentul Radu Oprea – viitorul   prefect al Prahovei (in foto). Toti trei cu tricolorul in mana si cu   bratele incarcate cu flori. Plin de emotie, Mircea Cosma mi-a spus:   “Ziua asta ar putea  fi o razbunare frumoasa pentru fatidica zi de 16   mai 1812, cand trupul Moldovei a fost sfartecat de Rusia sub tarul   Alexandru I, ca si pentru 28 iunie 1940, cand Stalin a facut praf harta   Romaniei Mari. Intalnirea noastra cu fratii basarabeni dovedeste, inca o   data, ca suntem un singur popor, vorbitor al limbii lui Eminescu, in   spatiul dintre Prut si Nistru si ca Unirea de astazi, care a durat doar   sase ore, va fi doar un prolog al reUnirii definitive”. Un alt martor  la  eveniment a fost regretatul poet Grigore Vieru. El a fost primul  care,  in dreptul satului sau, Pererata, a traversat raul pe o barca de   cauciuc. Dupa el au venit, buluc, consatenii lui: “Era o tensiune   emotionala de nedescris. Cand romanii si basarabenii s-au intalnit in   mijlocul raului, au incins o hora a bucuriei – lucru unic in lume”.</p>
<p>Mai tarziu, intr-un interviu, domnia sa mi-a spus: “Un popor care se   prinde in hora, la mijlocul unui rau ingradit cu sarma ghimpata, nu   poate sa moara”.</p>
<p>Astazi, din pacate, Podul de Flori a devenit doar o legenda, cantata  in  versuri: “Podul de Flori s-a daramat, / A venit apa si l-a luat!” Si   odata cu el s-a cam stins si iubirea romanilor pentru fratii de peste   Prut…</p>
<p><a href="http://www.ziarulprahova.ro/stiri/cultura/69733/20-de-ani-de-la-podul-de-flori" onclick="javascript:pageTracker._trackPageview('/outbound/article/www.ziarulprahova.ro');"><em><strong>Ioan  POPESCU</strong>/ Ziarul de Prahova</em></a></p>
<p><strong>PS VR: </strong>Un sondaj  electronic creat recent de<em> </em><a href="http://cersipamantromanesc.wordpress.com/" onclick="javascript:pageTracker._trackPageview('/outbound/article/cersipamantromanesc.wordpress.com');">cersipamantromanesc.wordpress.com</a> si plasat pe Roncea.ro arata faptul ca 78% din circa 600 de votanti isi  doresc Unirea Basarabiei  cu Tara, un procent ceva mai scazut decat cel  constatat la inceputul sondajului. <strong>Va invit sa votati pe  coloana din dreapta blogului.</strong></p>
<p><em>Urmariti mai jos o serie de fotografii istorice realizate de  domnul <strong>Valeriu  Oprea</strong>, participant la eveniment. Daca  le reproduceti va rog sa  pastrati drepturile de autor si sa mentionati  autorul si sursa. Clipul  video preluat de pe YouTube este postat de <a onclick="yt.events.stopPropagation(event);" href="http://www.youtube.com/user/Indubitabil02" onclick="javascript:pageTracker._trackPageview('/outbound/article/www.youtube.com');">Indubitabil02</a></em></p>
<p><strong><a href="http://roncea.ro/wp-content/uploads/2010/05/1990-SPRE-UNGHENI-Podul-de-Flori-de-la-Nistru-pan-la-Tisa-foto-Valeriu-Oprea.jpg" onclick="javascript:pageTracker._trackPageview('/outbound/article/roncea.ro');" rel="lightbox[887]"><img title="1990 SPRE UNGHENI  Podul de Flori de la Nistru pan la Tisa foto Valeriu Oprea" src="http://roncea.ro/wp-content/uploads/2010/05/1990-SPRE-UNGHENI-Podul-de-Flori-de-la-Nistru-pan-la-Tisa-foto-Valeriu-Oprea.jpg" alt="" width="570" height="416" /></a></strong></p>
<p><a href="http://roncea.ro/wp-content/uploads/2010/05/Podul-de-flori-Valeriu-Oprea.jpg" onclick="javascript:pageTracker._trackPageview('/outbound/article/roncea.ro');" rel="lightbox[887]"><img title="Podul de flori  Valeriu Oprea" src="http://roncea.ro/wp-content/uploads/2010/05/Podul-de-flori-Valeriu-Oprea.jpg" alt="" width="570" height="353" /></a></p>
<p><a href="http://roncea.ro/wp-content/uploads/2010/05/1990-POD-DE-FLORI-Valeriu-Oprea1.jpg" onclick="javascript:pageTracker._trackPageview('/outbound/article/roncea.ro');" rel="lightbox[887]"><img title="1990 MARTISOR Podul  de Flori Valeriu Oprea" src="http://roncea.ro/wp-content/uploads/2010/05/1990-MARTISOR-Podul-de-Flori-Valeriu-Oprea1.jpg" alt="" width="570" height="361" /><img title="1990 POD DE FLORI Valeriu Oprea" src="http://roncea.ro/wp-content/uploads/2010/05/1990-POD-DE-FLORI-Valeriu-Oprea1.jpg" alt="" width="570" height="354" /></a></p>
<p><a href="http://roncea.ro/wp-content/uploads/2010/05/1990-PODUL-DE-FLORI-Prut-Valeriu-Oprea.jpg" onclick="javascript:pageTracker._trackPageview('/outbound/article/roncea.ro');" rel="lightbox[887]"><img title="1990 PODUL DE FLORI  Prut Valeriu Oprea" src="http://roncea.ro/wp-content/uploads/2010/05/1990-PODUL-DE-FLORI-Prut-Valeriu-Oprea.jpg" alt="" width="570" height="357" /></a></p>
<p><a href="http://roncea.ro/wp-content/uploads/2010/05/1991-LIMBA-NOASTRA-CEA-ROMANA-Chisinau-Foto-Valeriu-Cristea.jpg" onclick="javascript:pageTracker._trackPageview('/outbound/article/roncea.ro');" rel="lightbox[887]"><img title="1991 LIMBA NOASTRA  CEA ROMANA Chisinau Foto Valeriu Cristea" src="http://roncea.ro/wp-content/uploads/2010/05/1991-LIMBA-NOASTRA-CEA-ROMANA-Chisinau-Foto-Valeriu-Cristea.jpg" alt="" width="570" height="355" /></a> <a href="http://www.carieremedia.ro/" onclick="javascript:pageTracker._trackPageview('/outbound/article/www.carieremedia.ro');">CariereMedia.ro</a> informeaza ca <a rel="bookmark" href="http://www.carieremedia.ro/2010/05/04/tvr-iasi-si-tv-moldova-1-chisinau-rememoreaza-%c2%abpodul-de-flori%c2%bb/" onclick="javascript:pageTracker._trackPageview('/outbound/article/www.carieremedia.ro');">TVR  Iasi si TV Moldova 1 Chisinau rememoreaza impreuna «Podul de  Flori»</a></p>
<p><strong>Echipa TVR Iasi va invita joi, 6 mai, la o rememorare a   evenimentelor petrecute pe malurile râului Prut în urma cu 20 de ani. În   transmisiuni directe pe TVR3 si TVR Iasi, în duplex cu TV Moldova 1,   jurnalistii vor încerca sa refaca un nou pod de flori între România si   Republica Moldova, prin intermediul televiziunii.</strong></p>
<p><strong> </strong></p>
<p>Emisiunile speciale vor începe de la primele ore ale diminetii. In   matinalul «Buna dimineata, Moldova!», de la ora 07.00, Horia Gumeni va   vorbi împreuna cu invitatii sai despre însemnatatea momentului de acum   20 de ani. Emisiunea va avea si transmisiuni speciale în direct de la  Ungheni – Prut.</p>
<p>De la ora 19.45, într-un dialog TVR Iasi – TV Moldova 1 Chisinau, sub   genericul « Întâlniri de suflet », telespectatorii vor cunoaste  familii  de pe ambele maluri ale Prutului care au participat la Podul de  Flori  din urma cu 20 de ani.</p>
<p><em>Continuarea la</em> <a href="http://www.carieremedia.ro/2010/05/04/tvr-iasi-si-tv-moldova-1-chisinau-rememoreaza-%C2%ABpodul-de-flori%C2%BB/" onclick="javascript:pageTracker._trackPageview('/outbound/article/www.carieremedia.ro');">CariereMedia.ro</a></p>
<p>Preluat de pe <a href="http://www.roncea.ro" onclick="javascript:pageTracker._trackPageview('/outbound/article/www.roncea.ro');">www.roncea.ro</a></p>
</div>
<p><object width="480" height="385"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/tAODHRo2WrQ&#038;hl=en_US&#038;fs=1&#038;color1=0x2b405b&#038;color2=0x6b8ab6"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/tAODHRo2WrQ&#038;hl=en_US&#038;fs=1&#038;color1=0x2b405b&#038;color2=0x6b8ab6" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="480" height="385"></embed></object></p>
<p class="addtoany_share_save_container">
    <a class="a2a_dd addtoany_share_save" href="http://www.addtoany.com/share_save?sitename=Uniristu%26%23039%3B&amp;siteurl=http%3A%2F%2Fwww.uniristu.ro%2F&amp;linkname=20%20de%20ani%20de%20la%20Podul%20de%20Flori%20din%206%20mai%201990.%20VIDEO%20%2F%20FOTO-GALERIE.%20%E2%80%9CDe%20la%20Nistru%20pan%E2%80%99%20la%20Tisa%E2%80%9D&amp;linkurl=http%3A%2F%2Fwww.uniristu.ro%2F2010%2F05%2F06%2F20-de-ani-de-la-podul-de-flori-din-6-mai-1990-video-foto-galerie-%25e2%2580%259cde-la-nistru-pan%25e2%2580%2599-la-tisa%2F" onclick="javascript:pageTracker._trackPageview('/outbound/article/www.addtoany.com');"><img src="http://www.uniristu.ro/wp-content/plugins/add-to-any/share_save_120_16.gif" width="120" height="16" alt="Share/Save/Bookmark"/></a>

	</p>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.uniristu.ro/2010/05/06/20-de-ani-de-la-podul-de-flori-din-6-mai-1990-video-foto-galerie-%e2%80%9cde-la-nistru-pan%e2%80%99-la-tisa/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
